Cat plateste Nuclearelectrica pe dioxidul de uraniu cumparat din Canada
Dupa rezilierea contractului cu CNU, Nuclearelectrica anunta ca a cumparat materie prima de la compania canadiana Cameco, unul dintre cei mai importanti producatori de uraniu din lume.
Nuclearelectrica a cumparat 120 de tone de dioxid de uraniu, pe care a platit 51,5 milioane lei, pretul pe kilogram fiind de 429 lei. Cantitatea este suficienta pentru 6 luni, a declarat Daniela Lulache, directorul general al companie.
Spre comparatie, Compania Nationala a Uraniului vindea dioxidul de uraniu cu 475 lei sau chiar 490 lei, in urma cu cativa ani.
Pe langa lotul cumparat de la canadieni, Nuclearelectrica a mai cumparat de la CNU si servicii de procesare de produs neconform, la preturi de 200 lei/kg si 90 lei/kg, in functie de tipul produsului.
„Nuclearelectrica vrea sa aiba, pe viitor, minim trei furnizori la achizitia de dioxid de uraniu, asa cum este practica internationala. Aceeasi practica presupune semnarea de contracte pe termen lung, pentru ca siguranta in aprovizionare este extrem de importanta. Pe partea internationala, pretul uraniului este in scadere. Daca de maine nu se va mai produce nicaieri in lume, stocurile extistente ar fi suficiente pentru 3 ani de functionare a tuturor centralelor”, a mai spus Lulache.
In luna februarie, Nuclearelectrica a reziliat contractul cu singurul producator roman de uraniu, Compania Nationala a Uraniului (CNU), dupa ce acesta a cerut majorarea cu 76% a pretului agreat pentru livrari, pretul solicitat fiind cu mult peste cel din piata.
Pretul propus de CNU este mult mai mare decat cel de piata si cu 76% mai mare decat pretul agreat prin contract intre SNN si CNU in anul 2014, fiind imposibil de sustinut financiar de Nuclearelectrica, afirma compania.
Acceptarea acestei majorari semnificative de pret, coroborat cu faptul ca in anul 2016 productia de energie a Nuclearelectrica va fi mai mica din cauza opririi planificate extinse a Unitatii 1 CNE Cernavoda si cu pretul energiei pe piata competitiva, ar fi condus la vanzarea energiei sub costul de productie si chiar la inregistrarea de pierderi financiare.