Nu stiu daca cineva isi mai aduce aminte de Jeffrey Franks, seful misiunii FMI, care a negociat imprumutul de criza de acum 8 ani. Este cel care in plin scandal al arieratelor din sanatate (se adunasera datorii la spitale de aproape 3 miliarde lei) spunea “voi nu folositi medicamente generice si decontati gratuit prea multe servicii”. Observatiile au fost atat de neasteptate incat autoritatile au scos DEX-urile ca sa afle ce inseamna “medicament generic”. Apoi, incepuse sa se vorbeasca de “tichet moderator de servicii”, de “coplata fixa pentru vizita la medic”, etc. A fost o sansa atunci sa fie introduse, dar abordarea populista a prevalat, asa ca s-a renuntat.

Criza a trecut, arieratele s-au platit de la buget, intra de doua ori mai multi bani in sistemul sanitar, insa mesajul de atunci nu a rezonat peste deceniu pentru ca risipa continua sa faca ravagii. De exemplu, nereluarea licitatiilor nationale pe programele de sanatate cand apare medicamentul generic sau aprobarea pretului medicamentului generic cu mare intarziere au dus, in 2017, doar pentru 2 medicamente, la o risipa inutila de 50 milioane lei, bani cu care puteau fi tratati, de exemplu, toti pacientii care sufera de boli rare. Intrebare fireasca asadar: care este dimensiunea risipei?

Iar fraudele pe servicii decontate fictiv au facut prima pagina a presei timp de multe saptamani si cu multe ocazii. Un fost presedinte al CNAS vorbea de decontarea frauduloasa a cel putin 20% din fondurile sanatatii.

Astazi, la 10 ani de la criza, se pompeaza in sistemul sanitar de 2 ori mai multi bani, vreo 30 de miliarde de lei si, surpriza, se pare ca sunt din nou insuficienti. Singura masura de control care a aparut, probabil in baza experientelor triste cu datoriile din 2008, este un mecanism pervers de a evita arieratele. Astfel, s-au introdus taxa clawback pentru medicamente care va inchide in cele din urma fabricile din tara si limitarea decontarii serviciilor lunare daca este atins un anumit plafon, stabilit evident, artifical. Nu apar arierate pentru ca de fapt, prin aceste mecanisme, se ingradeste accesul pacientilor la sistem.

Intre timp insa medicamentele si serviciile s-au scumpit si / sau lista acestora a crescut, astfel ca e firesc ca nici acum sa nu existe suficienti bani in sistem; datele statistice arata ca piata ofertei de sanatate creste in valoare, nu in volum, adica numarul pacientilor care au acces la medicamente si servicii nu a crescut, a crescut doar valoarea acestora; iar fapt mai grav decat acum 10 ani, a scazut numarul medicilor care pot presta servicii si prescrie medicamente. Prin urmare pacientii se vad obligati sa scoata bani din buzunar fie ca merg in public sau in privat si privesc neputinciosi cum cresc listele de asteptare la o rata ingrijoratoare, atat la public cat si in privat.

Producatorii trag un semnal...
Citeste si: Medicamentele accesibile ca pret dispar din cauza taxei clawback

Revin la studiul de caz descris mai sus: din doar doua medicamente se puteau face economii de 50 milioane lei, si nu din delistarea medicamentelor ieftine, utilizate de 8 milioane de pacienti cu venituri modeste, cum sugereaza unii in pana de idei. Astfel ca, inainte de a pompa si mai multi bani in sistem ar trebui sa fie luate masuri simple de evitare a risipei care tin de politici publice pricepute si sustenabile (inclusiv de exemplu, pe o alta directie, o solutie ar fi dublarea numarului de locuri la universitatile de medicina cu un orizont de 5 ani).

Asta daca se doreste o reformare autentica, pentru ca sa recunoastem, tentatia de a frauda sau neglijenta in a risipi 30 miliarde de lei sunt foarte mari. Daca insa doar ne prefacem ca reformam politicile publice din sanatate atunci cu siguranta ca ajungem mai repede la o noua criza dupa 2020, cu 2 milioane de “decretei”, generatia nascuta in perioada 1966-1970, necesitand servicii medicale in plus fata de ce se poate oferi acum – si cu si mai putini medici in sistem.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Companii »



Citeste si
20 de companii farma, acuzate ca au crescut preturile medicamentelor