Aproape 7000 de companii sunt focusate, in aceste zile, sa produca si sa vanda cozonaci si alte tipuri de prajituri pentru masa de Paste a romanilor. Este un business extrem de profitabil, cu o marja de profit ridicata, care exploateaza traditiile si obiceiurile de consum specifice romanilor.

Un cozonac costa, in medie, intre 10 si 150 lei, in functie de gramaj, calitate, ingridientele folosite (ciocolata, nuca, rahat, stafide, fructe confiate, rom, creme speciale etc.), de brand si de locul unde este comercializat.

Un calcul simplu, orientativ, realizat de analistii de la firma de consultanta Frames, arata ca Pastele reprezinta pentru companiile din domeniu (cod CAEN 1061/1071), un business de cel putin jumatate de miliard de lei, luand in calcul faptul ca, in aceste zile, sunt vanduti mai mult de 10 milioane de cozonaci.

"Pe fondul majorarilor salariale si al apetitului in crestere pentru consum, este posibil ca 2019 sa aduca un record in materie de productie si comercializare de cozonaci, in ton cu evolutia generala a industriei alimentare. De Paste, vanzarile de cozonaci sunt mai mari decat cele de Craciun, pentru ca traditia asociaza acest moment special cu consumul de oua vopsite, cu carnea de miel, paharul de vin si, bineinteles, cu cozonacul’’, afirma analistii.

afaceri cu cozonaci

Carti pentru antreprenori:...
Citeste si: Carti pentru antreprenori: invata cum sa fii mai bun in afaceri

De la prepararea si comercializarea fainii speciale pentru cozonac, a aluatului, a ingridientelor necesare, la coacerea si vanzarea acestui produs specific sarbatorilor, pe lantul economic se afla, in prezent, aproape 7.000 de firme.

Potrivit statisticilor de la Registrul Comertului si datelor financiare depuse pentru anul 2017 la Ministerul Finantelor, analizate de Frames, numarul companiilor din acest sector a crescut cu peste 2.000, de la 4.701 in 2012 la 6.825 in 2017.

Cele mai multe sunt microintreprinderi (6234), 540 sunt considerate firme mici si numai 51 sunt cotate ca firme mari, cu unitati de productie industriale si lanturi de distributie si magazine.

Vel Pitar SA, cu o cifra de afaceri de 396,5 mil.lei, Boromir IND Srl (254,8 mil.lei) si Sapte Spice SA (21,3 mil.lei) sunt companiile care domina acest sector. In top 10 - cifra de afaceri se mai afla companii precum GoodMills Romania SRL (213,7 mil.lei), Fornetti Romania SRL (179,3 mil.lei), Sam Mills Europe SRL (178,5 mil.lei), Dobrogea Group SA (163,6 mil.lei), Pambac SA (163,4 mil.lei), Oltina Impex Prod Com srl (154,3 mil.lei) si Baneasa Moara SA (119,4 mil.lei)

Vara profiturilor pe piata...
Citeste si: Vara profiturilor pe piata racoritoarelor, care ajunge la 6,5 mld. lei

,,Acest sector este unul puternic polarizat. Pe de o parte se afla business-uri semnificative, precum cele ale companiilor Vel Pitar sau Boromir, iar pe de alta - foarte multe afaceri mici, de familie, cu pana in 10 angajati. Spre comparatie, daca primii doi jucatori din sector angajeaza impreuna peste 3.200 de salariati, media la nivelul sectorului este de numai 10 angajati. Iar in privinta cifrei de afaceri, media este de 1,3 milioane de lei, la nivelul anului 2017’’, arata analiza Frames.

Potrivit statisticii, cele mai multe firme (3.591) raportau in 2017 afaceri de pana in 100.000 de lei, 1501 intre 100.000-500.000 de lei, 587 intre 500.000 lei si 1 mil.lei, 900 de companii intre 1 mil-5 mil. lei si numai 250 peste 5 milioane de lei. In ceea ce priveste profitabilitatea, peste 6.000 inregistrau profituri de pana in 100.000 lei, 542 intre 100.000 si 500.000 lei si numai 165 peste acest nivel.

Interesant este ca, raportat la 2012, companiile din acest domeniu si-au redus semnificativ problemele financiare. Media datoriilor nete a scazut de la 1,16 mil. lei la 810.512 lei, iar media pierderii nete s-a redus de la 102.264 lei la 36.708 lei.

Games of Romania: piata...
Citeste si: Games of Romania: piata jucariilor se extinde spectaculos

Pe ansamblu, afacerile primilor 100 de jucatori din acest sector se situau la 4,8 mld.lei in 2017, fata de 4,18 mld.lei in 2012, cu un profit de 215,4 milioane lei, de patru ori mai mare fata de 2012 (55,6 mil.lei).

In total, aceste companii angajau peste 20.000 de oameni, in crestere cu peste 1000 de angajati fata de 2012.

,,Chiar daca multe dintre firme sunt mici si au o putere financiara redusa, business-ul din acest sector se dovedeste a fi unul predictibil, dovada ca peste 60% dintre firme au un risc scazut de insolventa. In 2017, din totalul de 6825 de companii, numai 160 se aflau in insolventa si doar 223 apareau cu datorii la stat. Este o afacere care are o plaja de clienti constanta. Interesant, in context, ca dintre cei mai importanti jucatori, 12 companii sunt infiintate in 1994, iar sase dintre ele dateaza inca din 1991’’, arata analiza.

La nivel regional, mare parte din business se concentreaza in jurul principalelor orase, acolo unde si cererea este la un nivel ridicat. Bucuresti-Ilfov se afla in prim-plan, cu 939 de firme, urmat de judetele Cluj (387), Constanta (320 companii), Bihor (277), Dolj (267) si Timis (255).

,,Afacerile din acest domeniu, care includ cozonacii, dar si alte produse precum cele de panificatie, prajituri si faina, urmeaza o tendinta pozitiva, in ton cu evolutia consumului. Diversificarea gamei de produse, investitiile in productie, distributie si marketing, au influentat in mod semnificativ business-ul din acest sector. 2018 a fost, din datele statistice financiare preliminare, cel mai bun an din ultimii 10, cu un avans semnificativ al cifrei de afaceri, la peste 5 mld.lei, iar 2019 anunta un nou record’’, arata analiza Frames.

Cozonarii si reintoarcerea la traditii

Potrivit datelor Patronatului Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase (ROMPAN), consumul de cozonaci creste sustinut, de la an la an. Daca in 2014 se vindeau 7,3 milioane de bucati, in prezent s-a trecut, potrivit estimarilor din piata, de granita de 10 milioane.

,,Cresterea veniturilor romanilor a influentat semnificativ acest sector. In plus, apetitul pentru fast-food pare sa se fi temperat, iar obiceiurile de cosum sa se indrepte tot mai mult spre produsele traditionale. De la panetone-ul in voga la inceputul anilor 2000, romanii din mediul urban s-au intors la cozonacii traditionali, iar retetele clasice sunt tot mai cautate. Este un trend care are legatura si cu interesul tot mai mare al consumatorilor pentru produsele considerate sanatoase, traditionale’’, afirma analistii de la Frames.

Din statisticile ROMPAN reiese, de altfel, ca 80% dintre consumatori prefer cozonacii traditionali, de productia autohtona.

Apetitul pentru consumul produselor traditionale s-a extins semnificativ si la export, cozonacul romanesc avand tot mai mult success in tari precum Italia, Spania sau Marea Britanie, acolo unde exista comunitati semnificative de romani.

De unde vine cozonacul?

La noi in tara, termenul de cozonac apare inca din Evul Mediu, iar unele relatari il plaseaza chiar cu cateva sute de ani mai devreme. Cozonacul a fost asociat, in general, cu o prajitura cu aluat dospit, framantat cu oua, faina, lapte si zahar, realizat in diverse forme – trunchi de con, cilindru, impletit, chiar si papusa sau sub forma de miel. De exemplu, in Moldova predomina cozonacii foarte inalti, denumiti babe, mosi sau mosnegi, iar in Transilvania sunt populare forma impletita, de inspiratie germana (baumstritel), si cea tubulara (kurtos kalacs).

Daca este sau nu o prajitura pur romaneasca ramane un subiect in dezbatere, situatie in care se afla si alte produse traditionale, de la sarmale la mici etc.

Cert este ca studiile etimologice au identificat o legatura directa cu termenul kosonaki (papusa) din limba greaca. Grecii il folosesc pentru a identifica o prajitura care ia, uneori, forma unei papusi. Termenul de cozonac este, de altfel, extrem de popular in Balcani, fiind folosit inclusiv de bulgari, care il denumesc kozunak.

Sursa foto: Cristina Arbunescu/Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Companii »



Citeste si
Romanii au produs inghetata de peste 600 milioane lei anul trecut