SGR în România: Cum a luat naștere cel mai important proiect de reciclare a deșeurilor care vrea să schimbe mentalități

Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) a fost legiferat încă de acum doi ani, prin Hotărârea 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile. Implementarea sa propriu-zisă printr-o compania special desemnată a început însă timid abia în primăvara lui 2022. În luna martie a anului trecut, reprezentanţii RetuRO au depus la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), documentele necesare pentru a primi acreditarea de a administra viitorul SGR, în România. Ce a urmat au fost paşi legislativi, proceduri corelate cu realitatea din piaţă, discuţii pe marginea valorii garanţiei impusă pentru fiecare ambalaj, dezbateri în contradictoriu în ceea ce priveşte tipul de conţinut al recipientelor care să facă parte din sistem etc.

În cele din urmă, la distanţă de peste un an şi jumătate, pe 30 noiembrie 2023, SGR este inaugurat în România şi devine, astfel, al doilea cel mai mare sistem din Europa, după cel din Germania.

Primele semne concrete ale apariţiei SGR

După ce, la începutul lunii martie 2022, echipa societăţii RetuRO - Sistem de Garanţei-Returnare depune la Ministerul Mediului documentaţia prin care solicita acreditarea de a administra SGR în România, pe data de 24 august a aceluiaşi an, compania este desemnată, printr-o Hotărâre de Guvern, drept administratorul SGR pentru ambalaje. Practic, din acel moment, se ştia faptul că românii vor plăti o garanţie de 50 de bani atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant, şi că după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi şi în schimb va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

Anterior, pe data de 20 iulie 2022, ministrul Mediului de la vremea respectivă, Barna Tanczos, anunţa că a fost aprobată alocarea sumei de un milion de lei pentru intrarea statului român, cu o pondere de 20%, în acţionariatul societăţii care va gestiona SGR.

Termenul de implementare al SGR fusese prevăzut iniţial pentru luna octombrie 2022, însă după mai multe dezbateri cu industria de profil, data a fost schimbată pentru 30 noiembrie 2023. Odată cu această decalare, pe data de 5 decembrie 2022, administratorul SGR a anunţat că Gemma Webb va conduce ReturRO din funcţia de director general şi preşedinte al Directoratului societăţii.

Cu câteva zile înainte de finele anului trecut, MMAP anunţă începerea înregistrării obligatorii în platforma SGR a tuturor comercianţilor din România care pun în vânzare produse din categoriile: apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin sau alte băuturi spirtoase, în ambalaje de unică folosinţă din plastic, sticlă sau metal - cu volume între 100 ml şi 3 litri, inclusiv.

Conform HG 1074/2021, neînregistrarea în baza de date gestionată de administratorul SGR se sancţionează cu amendă cuprinsă între 20.000 şi 40.000 de lei.

Cursa contracronometru pentru lansarea SGR în România

Anul 2023 a devenit punctul de cotitură pentru ceea ce ar fi putut să însemna sistemul de colectare şi reciclare a ambalajelor în România, iar dezbaterile pe subiectul implementării SGR au părut nesfârşite şi, la un moment dat, ajunse în impas, mai ales prin prisma faptului că s-a solicitat chiar amânarea lansării proiectului.

Una dintre teme a fost adusă în prim-plan de către consilierului ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Robert Raduly. Acesta declara la o conferinţă de specialitate, organizată în primăvara anului în curs, că autorităţile intenţionează să modifice Legea construcţiilor pentru a permite instalarea containerelor care au în interior aparatele de preluare automată a deşeurilor pe spaţiul privat aparţinând de comercianţi, fără autorizaţie de construire.

"Personal, mi-am propus ca până la finele acestei luni să scoatem la capăt varianta de metodologie de calcul pe care, bineînţeles, o să o urcăm pe site în dezbatere publică. Noi suntem cu 20% în RetuRO. Consider că lucrurile merg în direcţia bună pe modificările legislative. Încercăm să modificăm Legea 50 a construcţiilor ca să permitem ca aceste containere care au în ele aparatele de preluare automată să poată să fie puse în parcări, pe spaţiul privat aparţinând de comercianţi fără autorizaţie de construire. Sunt şi alte teme. De exemplu, una va apărea zilele acestea în şedinţă de Guvern se referă la comitetul de supraveghere. E foarte important de precizat că acest ReturRO, administrator SGR, deşi e o entitate privată, este gestionarul unui monopol privat, ceea ce în România nu mai există. Toate marile proiecte pot să cadă dacă nu suntem atenţi la cei care pierd de pe urma implementării unei alternative. Trebuie să-i avem în vedere şi pe cei care, astăzi, sunt implicaţi prin OIREP-uri, prin sistemul de salubritate publică. Trebuie să avem alternative şi pentru ei", a spus Raduly.

Rezolvarea acestei probleme a rămas, cumva, în aer şi nicio autoritate competentă nu a mai amintit de acest aspect...

O altă problemă care putea sta în calea concretizării SGR în România a fost cea legată de solicitarea RetuRO de prelungire cu cel puţin trei luni a termenului de punere în funcţiune a sistemului, motivând "natura extrem de complexă a sistemului, care necesită un interval specific de timp pentru dezvoltare şi testare corespunzătoare, dar şi pentru a asigura o integrare mai uşoară a tuturor părţilor implicate".

În replică, actualul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a respins categoric această cerere. "(...) am trimis către ministerele avizatoare proiectul din hotărâre de Guvern, pe care îl aştepta toată lumea, şi care clarifică ultimele detalii legate de Sistemul Garanţie-Returnare. Aş vrea să anunţ pe toţi cei care mai aveau un dubiu, fie că sunt producători, fie că sunt comercianţi, că Sistemul Garanţie-Returnare începe, aşa cum am anunţat de atât de multe ori, la 30 noiembrie anul acesta", a menţionat Fechet, în luna noiembrie, la o conferinţă pe teme de economie circulară.

SGR - început de drum pentru creşterea ratei de colectare a deşeurilor

Sistemul de Garanţie-Returnare a devenit funcţional în România, începând de joi, 30 noiembrie, ocazie cu care ţara noastră va deţine al doilea cel mai mare sistem de acest fel din Europa, după Germania, din punct de vedere al numărului de ambalaje procesate.

Practic, de la acea dată, românii care vor plăti o garanţie de 50 de bani atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant, pot să returneze ambalajul la unul dintre punctele de returnare organizate de către comercianţi, ocazie cu care va primi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionaţi de prezentarea bonului fiscal.

Un detaliu important este şi faptul că ambalajele purtătoare de garanţie vor intra pe piaţă gradual, fiind vorba de o perioadă tranzitorie până la epuizarea stocurilor de produse existente deja la raft. Astfel, produsele în ambalaje non-SGR, care se află, deja, în stocul producătorilor sau al comercianţilor, mai pot fi comercializate până la data de 30 iunie 2024. Începând din 1 iulie 2024, nu se vor mai putea introduce pe piaţă produse care intră sub incidenţa SGR, fără să fie inscripţionate cu logoul şi codul de bare specific.

În acelaşi timp, administratorul SGR, societatea RetuRO, atrage atenţia că recuperarea garanţiei va fi valabilă, după data de 30 noiembrie, doar pentru ambalajele cu sigla "Ambalaj cu garanţie", deci nu şi în cazul ambalajelor existente, la ora actuală, în stocul comercianţilor.

"Aşadar, RetuRO recomandă tuturor românilor să nu îşi facă provizii de ambalaje înainte de lansarea SGR. Acestea nu vor fi acceptate în punctele de returnare, nefiind marcare cu logo-ul ce atestă că sunt purtătoare de garanţie. Ambalajele non-SGR vor putea fi returnate, în continuare, prin metoda de colectare selectivă clasică, utilizată şi până acum pentru recuperarea ambalajelor de toate tipurile, în punctele de colectare tradiţionale", notează compania.

Pentru a fi returnate, ambalajele să fie intacte, nedegradate şi nedeformate, respectiv să nu fie sparte, turtite sau presate, pentru ca acestea să poată fi scanate după formă şi dimensiuni de automatele de colectare sau de echipamentele de numărare şi sortare. În plus, recipientele trebuie să fie golite de conţinut, deoarece orice cantitate de lichid care rămâne în acestea le afectează greutatea şi există posibilitatea să fie refuzate de echipamentele automate, atunci când sunt scanate şi cântărite.

Administratorul SGR a lansat campania "Hora Reciclării", cu scopul de a încuraja toţi românii să înveţe trei paşi simpli către o Românie mai curată şi mai verde: căutăm în magazine etichete cu simbolul "Ambalaj cu garanţie" şi plătim garanţia de 50 de bani; returnăm ambalajele în stare intactă la un punct de returnare; recuperăm garanţia de 50 de bani pentru fiecare ambalaj.

În ceea ce priveşte infrastructura de numărare şi sortare a ambalajelor de băuturi colectate de la comercianţi, până la momentul actual au fost anunţat trei fabrici în: judeţul Bacău (localitatea Nicolae Bălcescu), judeţul Timiş (la Giarmata) şi Cluj (comuna Bonţida). Dintre acestea, centrul de la Bonţida a fost primul inaugurat în data de 27 noiembrie.

Fabrica regională din localitatea Nicolae Bălcescu, judeţul Bacău, ar urma să devină operaţională până la sfârşitul lunii aprilie 2024 şi va avea 70 de angajaţi. Noua fabrică are o suprafaţă de 7.800 de metri pătraţi, iar echipamentul va fi furnizat şi instalat de către compania Anker Andersen A/S din Danemarca, cu care administratorul SGR a semnat un contract de achiziţie "la cheie" a echipamentelor pentru toate centrele naţionale.

Între timp, RetuRO a demarat pregătirile pentru a doua fabrică, situată în Giarmata, judeţul Timiş.

În calitate de administrator al SGR, RetuRO a anunţat că va deschide 17 centre specifice, în următorul an, unde va transporta ambalajele de băuturi colectate de la aproximativ 80.000 de comercianţi. Acestea vor fi numărate, sortate şi pregătite pentru transport către companiile de reciclare, în vederea producerii de materie primă reciclată, care va fi folosită la producţia de noi ambalaje de băuturi.

Ca estimări, şeful de la Mediu a punctat, recent, că SGR ar urma să genereze o rată de colectare a ambalajelor de peste 90% începând din anul 2026.

"Într-o ţară în care apare o nouă formă de relief, adică munţii de gunoaie şi gropile de gunoi, pentru că generăm şase milioane de tone de deşeuri anual, acest sistem este cu siguranţă binevenit. Pentru că pornim de la un procent de colectare separată de 12-13% şi ne zbatem când pe ultimul loc, când pe penultimul loc în Europa la acest capitol. Iar Sistemul de Garanţie-Returnare pe care îl lansăm azi îşi propune pentru anul 2024 o ţintă de 65%, pentru anul 2025 o ţintă de 80%, iar începând cu anul 2026, speranţa noastră, şi am scris-o în lege, este că acest sistem va genera o rată de colectare a acestor ambalaje de peste 90%", a spus Mircea Fechet, la evenimentul de lansare al SGR în România.

RetuRO Sistem Garanţie Returnare SA este o companie ce funcţionează pe principiul "not for profit", ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR.

Compania a fost creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).

Sursa foto: Pexels

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: