2008 – Anul in care cea mai grava criza din 1929 a lovit si Romania

Romania si criza economica

Lipsa de pe plan local a unor instrumente financiare "toxice" de tipul derivatelor aferente creditelor "subprime" - imprumuturi ipotecare cu grad mare de risc - i-a facut pe multi sa spere ca Romania nu va fi afectata de criza ce incepuse in SUA inca din vara lui 2007.

Insa, pe masura ce criza creditelor s-a extins in toate centrele financiare puternice ale lumii, increderea intre institutiile financiare s-a pierdut, bancile nestiind care este situatia financiara a concurentilor si temandu-se ca daca dau bani cu imprumut, s-ar putea sa nu-i mai poata recupera.

Astfel s-a creat un blocaj financiar propagat in valuri si catre institutiile financiare romanesti.

Multe dintre ele s-au vazut nevoite sa opreasca liniile de creditare pe care le acordasera companiilor si astfel au fost afectate imediat si cheltuielile de productie si investitii.

In aceasta criza a economiei reale, exportatorii primesc cea mai grea lovitura pentru ca cererea si finantarile din Uniunea Europeana si Statele Unite, principalii parteneri de afaceri ai Romaniei, au inceput sa scada odata cu extinderea crizei.

---

Cele mai afectate industrii

Domeniile cele mai afectate se anunta a fi industria auto, industria prelucratoare si cea textila, sectorul constructiilor si industria lemnului, potrivit NewsIn.

Au fost anuntate numeroase concedieri, renuntari la contractele de munca temporare, trimiteri in somaj tehnic, numarul persoanelor afectate urmand sa se situeze intre 100.000 si 400.000, potrivit analistilor.

Astfel, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu, estima ca disponibilizarile vor viza intre 100.000 si 300.000 de angajati din productia pentru export, iar presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, constata ca firme din 30 de judete au disponibilizat de la inceputul lunii octombrie aproape 50.000 de angajati.

Statistica oficiala arata ca economia romaneasca a inceput sa se resimta in ultimele trei luni ale anului. Astfel, productia industriala a scazut cu 0,7% in octombrie fata de luna anterioara, in timp ce fata de luna similara din 2007 aceasta s-a diminuat cu 3%, din cauza comprimarii cu 4,6% a industriei prelucratoare, care nu a putut fi compensata de cresterile din sectorul de utilitati si din industria extractiva, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS).

In plus, cifra de afaceri din comertul cu amanuntul, care exclude vanzarile de autovehicule si motociclete, a scazut in octombrie cu 19% fata de luna precedenta, iar ritmul anual de crestere s-a temperat semnificativ, la 8,6%. Comenzile noi din industrie au fost cu 3,6% mai mici in octombrie decat in luna anterioara, ca urmare a scaderilor din sectorul bunurilor de capital si al produselor de uz curent, potrivit INS.

Importurile de bunuri in Romania si-au incetinit semnificativ ritmul de crestere in octombrie, la 3,6% raportat la aceeasi luna din 2007, in timp ce exporturile au avansat cu 13,3%, evolutie care a redus deficitul comercial lunar cu 9%.

---

Piata imobiliara a fost prima care a cedat

Tranzactiile din piata imobiliara au inceput sa se rareasca din vara acestui an, pe seama evolutiei incerte a preturilor pe plan international. In luna octombrie, insa, piata aproape ca a inghetat, in conditiile in care blocarea financiara la nivel international a fost dublata de noile masuri de limitare a creditarii impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Pe de alta parte, temperarea cresterii preturilor la constructii si terenuri - in special in Capitala - era de asteptat dupa scumpirile galopante din ultimii cinci ani.

Astfel, multi dezvoltatori imobiliari si-au intrerupt proiectele sperand la o revenire a preturilor, iar unii au inceput dupa un timp sa mai reduca din marjele de profit ca sa poata vinde. Efectul in lant s-a rasfrant asupra agentiilor imobiliare, a producatorilor si distribuitorilor de materiale de constructii, a producatorilor de mobila si decoratiuni interioare, dar si a celor de electrice si electrocasnice.

In plus, multe companii s-au vazut nevoite sa renunte la planurile de extindere, tocmai din cauza blocarii pietei imobiliare.

Analistii imobiliari sustin ca, din cauza crizei imobiliare internationale si a conditiilor de creditare, preturile locuintelor vechi au scazut in medie, de la inceputul anului, cu 30%, in timp ce la apartamentele noi scaderea a fost de 5-10% in 2008.

Cat priveste numarul tranzactiilor imobiliare, acesta a scazut cu 20,8% in octombrie 2008 fata de aceeasi luna a anului trecut, pana la 41.672 unitati, potrivit ultimelor datele prezentate de Institutul National de Statistica (INS).

---

Piata auto, trasa in jos

Industria auto din Romania - ce reprezinta aproape 10% din produsul intern brut (PIB) al tarii, cu o cifra de afaceri de circa 11,5 miliarde euro, potrivit estimarilor vicepresedintelui Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicole din Romania (APIA), Brent Valmar - pare sa fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economica globala, in conditiile in care marile companii pentru care Romania produce piese si automobile isi restrang activitatea.

Astfel, directorul Dacia, Francois Fourmont, estima la finalul lunii octombrie ca piata auto din Romania ar putea scadea cu 11,5% in 2009, pana la nivelul din 2006.

Reprezentantii Ford in Romania sustineau la jumatatea lunii noiembrie ca planurile constructorului american de masini nu au fost afectate de criza financiara. E de vazut, insa, daca investitiile de 675 milioane euro pentru modernizarea fabricii de la Craiova se vor avea intr-adevar loc din ianuarie 2009, in conditiile in care Ford nu a primit ajutor guvernamental din partea SUA, spre deosebire de competitorii sai - General Motors si Chrysler.

Dacia Renault s-a vazut nevoita sa isi intrerupa activitatea pe 30 si 31 octombrie, dupa care conducerea compeniei a trimis din nou muncitorii acasa, de pe 20 noiembrie 2008 pana pe 11 ianuarie 2009, urmand sa-i remunereze cu 85% din salariul total brut.

Dacia a mai anuntat ca nu va reinnoi cele 620 de contracte pe durata determinata care ajung la termen in decembrie 2008 si va reduce ritmul productiei incepand cu 12 ianuarie 2009, ca urmare a scaderii "brutale" a pietei auto din Romania si pentru a reduce stocurile. In plus, compania a taiat bugetul de investitii pentru 2009, de la 250 milioane euro la 150 milioane euro.

Si furnizorii Dacia au anuntat ca vor trimite personalul in somaj tehnic, urmand sa decida care vor fi masurile urmatoare, in functie de programul liderului roman al pietei auto.
Vanzarile de masini noi au fost afectate in ultimele luni si de importul masiv de autoturisme second-hand, de devalorizarea monedei nationale si de modificarea normelor de creditare impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR), care au determinat reducerea semnificativa a creditarii.

Potrivit datelor APIA, criza financiara globala a impins piata auto romaneasca la cel mai scazut nivel din 1999, inmatricularile de masini noi din primele 11 luni din 2008 diminuandu-se cu 53% fata de aceeasi perioada din 2007.

---

Cea mai grava criza din 1929

Economia mondiala se confrunta cu cea mai grava criza economica si financiara de la Marea Depresiune, de acum 80 de ani, iar guvernele fac eforturi masive ca sa sustina pietele, in contextul in care marile economii ale lumii au intrat in recesiune.

Turbulentele de pe pietele financiare mondiale au inceput in vara lui 2007 cand au fost suspendate de la tranzactionare titlurile a doua fonduri de investitii ale bancii franceze BNP Paribas, din cauza acumularii de credite neperformante, scrie NewsIn.

Imprumuturile cu probleme faceau parte din categoria asa numitelor produse "subprime", prin care bancile acceptau sa dea credite in schimbul unor garantii minime. Bancile americane imprumutasera masiv in astfel de conditii, iar cu timpul, populatia nu a mai putut sa ramburseze creditele.

Problema lipsei de lichiditati cu care au inceput sa se confrunte unele banci a degenerat in criza de lichiditate in momentul in care tot mai multe banci au inceput sa refuze sa mai imprumute alte banci, de teama ca nu isi vor mai recupera banii.

Criza de lichiditate s-a extins din America in Europa si treptat pe toate marile piete financiare, pentru ca imediat dupa ceea sa loveasca in plin economia reala la nivel mondial.

---

Falimente si nationalizari

Evolutia acestei situatii a inceput sa fie punctata, initial treptat, de falimente si nationalizari. Astfel, in 17 februarie a fost nationalizata banca britanica Northern Rock, dupa care, in 16 martie, banca JPMorgan Chase & Co a cumparat banca de investitii Bear Stearns, la un pret foarte scazut, cu ajutorul bancii centrale americane. Intre timp, pe 11 martie, bancile centrale mondiale au facut o noua injectie masiva de lichiditati pe pietele de credit.

Efectele crizei, insa, au inceput sa fie resimtite din ce in ce mai accentuat dupa prima jumatate a lui 2008. Astfel, pe 7 septembrie, cele mai mari banci de credite ipotecare din Statele Unite, Freddie Mac si Fannie Mae, au fost puse sub supraveghere federala.
Pe 15 septembrie, banca de investitii Lehman Brothers, a patra din lume, a dat faliment, iar una dintre cele mai mari banci americane, Bank of America, a anuntat ca preia Merrill Lynch, a treia banca mondiala de investitii.

Zece banci internationale au creat un fond de lichiditati de 70 miliarde dolari, ca sa faca fata necesitatilor urgente, in timp ce bancile centrale au relaxat creditarea. Masurile nu au putut impiedica, insa, caderi semnificative pe pietele internationale de capital.

Pe 16 septembrie, banca centrala americana - Federal Reserve (Fed) - si guvernul american au nationalizat cel mai mare grup de asigurari din lume, American International Group (AIG), amenintat de faliment, si i-au acordat un ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a 79,9% din actiunile sale, insa a doua zi pietele internationale de capital au continuat sa scada, iar bancile centrale au inceput sa ia tot mai multe masuri ca sa readuca lichiditate pe piata financiara.

Guvernele au demarat, la randul lor, tot mai multe actiuni de salvare a pietelor financiare. Astfel, pe 3 octombrie, Congresul american a adoptat un plan de 700 miliarde euro de salvare a sistemului bancar, iar a doua zi, la Paris, a avut loc un mini-summit al celor mai importante patru state europene care au incercat sa gasesasca noi solutii la criza in desfasurare.

Pe 8 octombrie, guvernamental britanic a adoptat un plan de salvare a sistemului bancar, iar marile banci centrale ale lumii au luat decizii concertate de relaxare a politicii monetare. Cu toate acestea, pe 10 octombrie, marea majoritate a burselor mondiale se confruntau cu scaderi semnificative.

Pe 12 octombrie, reprezentantii Eurogroupului au ajuns la un acord de actiune, care prevedea garantii ale imprumuturilor interbancare, recapitalizari ale bancilor, iar a doua zi Parisul, Berlinul, Madridul, Viena si alte capitale europene si-au prezentat planurile de salvare a sistemului bancar.

---