Comunitate Durabila a inceput o serie de simulari pe consumul de materiale si emisiile din proiectele POS DRU de la noi. Ne intreabam, de exemplu, si in numele beneficiarilor de fonduri UE cu care intram in contact, cum e mai bine sa ne deplasam atunci cand ne implementam proiectele. La ce bun sa alegem, de exemplu, un mijloc de transport mai … putin daunator mediului?
Raspunsul e simplu ca buna ziua (dar la fel de greu de intalnit in viata reala ca bunul simt): pentru ca s-ar economisi peste 2,7 de milioane de euro!
Raspunsul e simplu ca buna ziua (dar la fel de greu de intalnit in viata reala ca bunul simt): pentru ca s-ar economisi peste 2,7 de milioane de euro!
Problemele generate de transporturi difera foarte mult. Transporturile de marfa au loc, de obicei, pe distante lungi, dar implica un numar (relativ) mai mic de mijloace de transport, spre deosebire de transporturile de persoane care au o pondere mult mai mare pe drumuri scurte. Astfel, impactul de mediu cumulat al transporturilor pe distante scurte poate fi mult mai mare decat al celor pe distante lungi.
In interiorul oraselor, calatoriile cu autoturismele personale sunt dezavantajoase: timpul pierdut, poluarea chimica, fonica, spatiul ocupat, energia consumata si emisiile de gaze cu efect de sera raportate la numarul de calatori si kilometri parcursi sunt mult mai mari in cazul transportului individual decat in cazul transportului in comun.
Dar sa luam in calcul niste cifre :
- Sectorul transporturilor este responsabil de 24,1 % din emisiile globale de gaze cu efect de sera.
- Peste 1000 de persoane, din care mai mult de 200 de nou-nascuti au murit intre 2004 si 2009 in Bucuresti din cauza efectelor poluarii aerului.
- Desi principala sursa de poluare a Bucurestiului este traficul rutier, 60% din conducatorii auto circula singuri in masina.
- In Europa se estimeaza ca expunerea la particule fine in suspensie (PM2,5) in aerul ambiental conduce anual la aproximativ 100 000 de morti si la pierderea a aroximativ 725 000 de ani de viata.
- In majoritatea tarilor europene se incurajeaza transportul feroviar, in dauna celui rutier.
- O calatorie cu avionul transatlantica genereaza o cantitate egala de emisii de gaze cu efect de sera ca si o masina condusa timp de un an.
- Pentru producerea si aducerea la pompa a unui litru de benzina sau motorina, se mai consuma inca un litru. Astfel, consumul real al masinilor noastre ar trebui inmultit cu 2.
- Acolo unde traficul este greoi, nivelul de poluare este de 2 – 3 ori mai mare in interiorul masinii decat in afara ei.
Comunitatedurabila.ro a mai facut niste calcule …cat sa poata verifica cifrele generale de mai sus si, in plus, sa poata aprecia cati bani se irosesc si cu ce impact asupra mediului daca tinem cont numai de transporturile din proiectele finantate de UE prin POSDRU
Luand in calcul conditiile concrete din Romania, am studiat cantitțile de dioxid de carbon emise și energia consumat pentru transportul de persoane, comparat în funcție de mijlocul de transport utilizat. Am studiat numai emisiile ocazionate de transportul propriu-zis, fr a lua în calcul impacturile generate de fabricarea și întreținerea mijloacelor de transport, respectiv de construcția și mentenanța infrastructurii de transport.
Astfel, am aflat ca cel mai indicat mijloc de transport este trenul diesel (cu 29g emisii CO2/ persoana /km si 0,40 MJ energie consumata /persoana/ km), urmat de trenul electric (36g emisii si 0,02 MJ energie consumata/persoana/km), autocar (48g emisii si 0,64 MJ energie/persoana/km) si abia apoi de automobil cu 3 ocupanti (57g emisii si un consum de 0,82 MJ energie/ persoana / km). La capatul nefast al clasamentului se plaseaza avionul (227 g emisii CO2 si 3,11 MJ energie consumata /persoana/km) si calatoriile cu automobilul in care circula o singura persoana (172 g emisii CO2 si 2,45 MJ energie consumata/ persoana/km).
Se remarca faptul ca trenul electric, desi are cel mai scazut consum de energie pe pasager si kilometru parcurs, are emisii mai mari decat trenul diesel. Acest lucru se datoreaza faptului ca energia electrica generata in Romania se bazeaza mult pe carbune, ceea ce duce la un factor de emisie national de 0,496 kg CO2/kwh, conform datelor oferite de ANRE.
In ce priveste consumul si risipa la nivelul proiectelor finantate prin POS-DRU 2007-2013, simularea a luat in calcul urmatoarele informatii:
Pana in 2013, suma maxima care ar putea fi platita in cadrul proiectelor POS DRU este de 3.476.144.996 euro, iar platile efectuate pîna in martie 2012 insumau 1.002.867.831 euro, adica 28,85% din total.
Daca presupunem ca un procent de 5% din aceste sume a fost alocat pentru cheltuieli de transport, iar din acestea 80% au acoperit transport interurban, ajungem la cheltuieli de 40.114.713 euro deja cheltuiti pentru transportul interurban, suma care ar putea ajunge la 139.045.800 euro pana in 2013.
Din datele disponibile, la un curs mediu de 4lei/euro si un prêt mediu de 4 lei pentru un litru de combustibil, am estimat un cost de 5,25 euro/pasager/100 km.
In aceste conditii, au rezultat urmatoarele:
.jpg)
Nu luam in calcul situatia, absolut teoretica, in care toate calatoriile se fac cu avionul ci comparam doar cazul în care toate calatoriile s-ar face cu masina (doar soferul), sau cu trenul diesel.
Din calcule rezulta ca am fi putut deja evita emisia a 109.820 tone CO2, sau am fi putut economisi 1569 TJ de energie, ceea ce e echivalent cu cantitatea emisa de un celebru automobil romanesc de 1.5 dCI 85 CP (K9K) cu o capacitate cilindrica de 1461 cmc (si emisii de 120 g/km) intr-un drum de 915 milioane km, adica mai mult decat distanta de la Soare la Jupiter!!!
Folosind aceleasi aproximari referitoare la cursul de schimb si pretul mediu al combustibilului ca mai sus, economiile in proiectele POS DRU ar fi fost de aproximativ 2.700.000 euro.
Note metodologice
Studiul s-a facut pe conditiile concrete din Romania, astfel:
• Pentru autoturisme, am luat in calcul mai multe modele existente pe piata, atît in motorizarile pe benzina, cat si in cele diesel.
• Pentru transportul public auto (microbuz, midibuz, autocar) am luat in calcul consumuri efective furnizate de transportatori locali.
• Pentru transportul aerian am studiat avionul ATR 42-500, utilizat pentru majoritatea zborurilor interne.
• Pentru transportul feroviar, am studiat consumurile pentru locomotivele diesel LDH 1500, automotoarele Desiro (Sageata Albastra) si locomotivele electrice din clasa 40, cele mai utilizate de catre CFR Calatori.
Pentru autoturisme, am luat in calcul atît situatia in care circula doar soferul, cat si cea in care acesta este insoțtt de doi pasageri. Pentru toate mijloacele de transport in comun am utilizat n calcule un grad de ocupare de 50%.
Pentru trenuri am presupus o compunere de 6 vagoane clasa a IIa si 2 clasa I, respectiv un modul de 110 locuri pentru automotorul Desiro.
Emisiile de carbon au fost calculate folosind factorul de 3,15 kg CO2/kg combustibil consumat si au fost verificate cu emisiile teoretice din fisele tehnice ale autoturismelor.
Un anumit grad de incertitudine este generat de consumurile variabile ale avioanelor si trenurilor. Avioanele au consumuri foarte mari la decolare si aterizare, dar mult mai mic in conditii de croaziera. Trenurile au un consum influentat de tonajul transportat, de inclinatia liniei, de eventualele restrictii de viteza etc. In mod evident, pentru toti acesti factori am facut aproximari.
Acest material face parte din din colectia de resurse a primei comunitati de practica pentru dezvoltare durabila din Romania. Comunitatedurabila.ro isi propune sa ofere celor interesati un instrument colaborativ de invatare pentru dezvoltare durabila si reuneste in acest sens experti si manageri de proiecte din domenii diverse, cu totii motivati sa dezvolte profilul durabil al proiectelor pe care le conduc.
Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeste in oameni!” initiat de Asociatia Salvati Dunarea si Delta in parteneriat cu ActiveWatch si implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
