Supravegherea europeana a bancilor si garantarea comuna a depozitelor pot proteja pe viitor sistemele financiare europene si ne pot feri de eventuale crize, a spus europarlamentarul PDL Petru Luhan, intr-un interviu acordat wall-street.ro.
Adancirea integrarii europene, in sensul realizarii unei uniuni bugetare, este o tema intens dezbatuta la nivelul UE, dupa ce criza financiara a scos in evidenta o serie de fisuri si neajunsuri ale uniunii economice si monetare.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara la sfarsitul lui iunie ca nu exclude posibilitatea modificarii tratatului european pentru crearea unei uniuni bugetare.

Europarlamentarul Petru Luhan subliniaza ca uniunea economica si monetara (UEM) reprezinta un pas major in procesul de integrare a economiilor UE si presupune coordonarea politicilor economice si fiscale, o politica monetara comuna si o moneda comuna.

Totusi, Luhan crede ca nu este nevoie de modificarea tratatelor pentru atingerea, in urmatorii zece ani, a obiectivelor propuse in ceea ce priveste uniunea bancara si fiscala Uniunea Europeana

"Masuri precum supravegherea europeana a bancilor, existenta unui cadru comun de garantare a depozitelor si de rezolvare a crizelor bancare sunt initiative care pot proteja pe viitor sistemele financiare europene si ne pot feri de eventuale crize", a spus, pentru wall-street.ro, Petru Luhan.

Totusi, aceste masuri sunt deosebit de complexe si vor necesita mult timp pentru elaborare, aprobare si ulterior implementare.

Eurobondurile, un proiect controversat cu plusuri si minusuri

"Eurobondurile reprezinta o solutie viabila insa nu toate statele membre sunt de acord cu aceasta masura. La o prima vedere, acestea au sanse mari sa stopeze agravarea crizei in zona euro, oferind o mai mare incredere investitorilor. Statele puternic afectate de criza, precum Grecia, Italia, Portugalia si Irlanda, ar beneficia de o scadere a costurilor la care se imprumuta si in acelasi timp nu ar mai fi necesare masuri de austeritate chiar atat de dure, care pot provoca un nou val de recesiune"

Pe de alta parte, proiectul nu este echitabil pentru statele cu economi stabile si care au evitat sa se indatoreze peste masura, precum Germania sau tarile nordice. Prin euro-obligatiuni, statele disciplinate fiscal se vor imprumuta la costuri mai mari decat o fac acum.

Un alt efect nedorit ce ar putea sa apara in urma introducerii eurobondurilor ar fi acela ca statele in dificultate nu vor mai fi motivate sa reduca cheltuielile si sa se imprumute responsabil.

In plus, in cazul unei lipse a disciplinei fiscale a unor state din zona euro, eurobondurile ar putea fi retrogradate de catre agentiile de rating si ar creste costurile de finantare pentru tot blocul.

Se domoleste austeritatea in Europa?

Petru Luhan considera ca austeritatea a reprezentat pentru o buna perioada singura solutie impotriva crizei economice si financiare insa rezultatele care au intarziat sa apara, precum si nemultumirile populatiei au lansat ideea ca austeritatea pentru care pledeaza Germania nu este cea mai buna solutie pentru Europa.

"In unele state membre s-au schimbat guvernele si implicit s-au modificat si programele de guvernare. Consider ca austeritatea a fost necesara si a protejat multe economii europene de criza economica si financiara. In continuare avem nevoie in Uniunea Europeana de sisteme financiare publice sustenabile, caracterizate prin precautie si in acelasi timp de investitii bine orientate pentru o crestere durabila", a mentionat Luhan.

El crede ca nu se poate vorbi despre un curent anti-austeritate, chiar daca unele guverne socialiste au promis in campaniile electorale diverse masuri populiste anti-austeritate si acum se vad nevoite sa le implementeze.

In opinia eurodeputatului, cel mai elocvent exemplu este cel al Frantei unde prin masurile anuntate de catre Guvern, cum ar fi reducerea varstei de pensionare sau masurile fiscale, vor fi afectate direct intreprinderile franceze si implicit intreaga economie.

"Poate fi si situatia Romaniei, unde desi austeritatea a fost destul de dureroasa, rezultatele au fost bune si au creat o impresie buna in fata institutiilor si pietelor financiare internationale. Sper ca toate aceste sacrificii sa nu fi fost in zadar", a completat Luhan.

Disciplina fiscala si cresterea economica trebuie sa mearga impreuna

Tot mai multe voci din Europa se declara acum in favoarea politicilor de stimulare a cresterii economice, in detrimentul masurilor de austeritate. Totusi, Petru Luhan crede ca solutia corecta este ca, in functie de conditiile din fiecare tara, disciplina fiscala sa mearga mana in mana cu politicile de crestere economica.

In tari precum Grecia, Italia, Portugalia sau Irlanda, unde datoriile publice au atins cote alarmante, masurile de austeritate trebuiesc mentinute, crede Luhan, altfel situatia poate scapa de sub control si o eventuala intrare in faliment a unuia dintre aceste state ar afecta puternic intreaga Uniune Europeana.

"Austeritatea a fost principala arma impotriva crizei insa trebuie analizata situatia economica pentru fiecare stat in parte si acolo unde este posibila o reducere a masurilor de austeritate, aceasta trebuie efectuata", a adaugat europarlamentarul.

Germania, principalul zid in fata relaxarii fiscale

Potrivit lui Petru Luhan, Germania este in momentul de fata cel mai important pion care poate veni cu un suport concret in criza traversata de UE, asa cum a dovedit deja prin masurile luate pana acum pe plan financiar.

"Este bine cunoscut si faptul ca incurajeaza adoptarea masurilor dure de austeritate, cum s-a intamplat in cazul negocierilor cu Grecia", a spus Luhan.

In ceea ce priveste Franta, Spania si Italia, europarlamentarul nu crede ca putem vorbi de o "fortare" din partea acestora a politicii de austeritate, ci mai degraba de un acord la care se va ajunge probabil dupa mai multe runde de negocieri si compromisuri, in toate taberele.

"Criza datoriilor trebuie rezolvata la nivelul mai multor tari din UE, iar Germania nu poate asista impasibila. Daca nu coopereaza, mai devreme sau mai tarziu se va ajunge intr-un punct critic in care Germania va trebui sa recurga la adoptarea unor masuri agresive de urgenta pentru salvare statelor cu grave dificultati, insa cred ca nu va lasa sa se intample acest lucru si va actiona din timp, chiar daca in momentul de fata opune o oarecare rezistenta", a concluzionat Luhan.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri