Economia romaneasca va trece printr-un proces gradual de revenire in 2013, ajutata resursele publice suplimentare furnizate economiei de catre guvern, o recolta agricola normala dupa seceta severa si o redresare minora a cererii externe, care vor sustine o crestere economica de 1,1%, spune Eugen Sinca, analist sef, BCR.
Mai mult, guvernul va continua platile restante catre salariati din sectorul bugetar (estimate la 640 milioane lei in 2013), dupa decizii definite ale judecatorilor in anul 2011. Indicatorul de incredere a consumatorilor s-a imbunatatit in decembrie pentru a treia luna la rand si a pus bazele unor cresteri ale volumelor de activitate din comertul retail si din serviciile pentru populatie in prima parte a lui 2013, potrivit raportului de cercetare realizat de BCR.
"Bugetul trasat 2013 este un buget pro-crestere economica si consideram ca politicile publice vor sustine consumul gospodariilor populatiei. Planurile guvernamentale de dezvoltare a infrastructurii rutiere sunt dependente de o imbunatatire rapida a absorbtiei de fonduri structurale si de coeziune si totodata de dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru construirea de autostrazi peste Muntii Carpati", apreciaza Eugen Sinca (foto).
In opinia sa, marile proiecte de infrastructura din agricultura, precum Canalul Siret-Baragan, ar trebui precedate de adoptarea unei legi care sa stimuleze consolidarea micilor proprietati agricole in exploatatii medii si mari. "Cresterea productivitatii din agricultura si orientarea mai buna spre pietele de consum vor intari pozitia financiara a fermierilor romani si le va permite acestora sa suporte costurile de irigare. Guvernul poate analiza diverse variante pentru comasarea terenurilor agricole, cum ar fi subventionarea cheltuielilor administrative efectuate de agricultorii saraci in momentul vanzarii terenurilor (cheltuieli de cadastru si taxe notariale)".
Privatizarea ramane o optiune serioasa in transport
Conform analizei prezentate de BCR, PIB-ul potential a scazut la 1,6% in prezent, de la 4,8% in 2004. Aproape 90% din acest declin poate fi atribuit comprimarii investitiilor pana in 2010.
"Avand in vedere ca o majorare semnificativa a investitiilor, fie publice, fie private, nu este scenariul nostru de baza iar ocuparea fortei de munca nu va ajuta prea mult cresterea economica din viitor, credem ca numai o imbunatatire a productivitatii totale a factorilor poate ridica PIB-ul potential spre 3-4% dupa 2015. O diversificare a motoarelor de crestere economica si o imbunatatire a competitivitatii vor contribui la cresterea rezistentei economiei romanesti in fata unor socuri externe. Sectoare economice precum agricultura, transportul si turismulcare au atras putine investitii straine directe in trecut au un potential insemnat de imbunatatire a productivitatii". Privatizarea ramane o optiune serioasa in transport in 2013, potrivit raportului BCR.
"Dezvoltarea economica din viitor a Romaniei trebuie indreptata spre strategia Europa 2020 care urmareste o crestere economica inteligenta, sustenabila si cu efecte benefice pentru mase cat mai largi ale populatiei. Cresterea ocuparii, mai multi bani investiti in cercetare si dezvoltare, un mediu mai curat, educatie mai buna si mai putini oameni expusi riscului saraciei si excluderii sociale vor reduce vulnerabilitatea Romaniei in crizele economice din viitor si vor favoriza parcursul spre adoptarea euro" a mai spus Sinca.
De asemenea, cresterea gradului de ocupare pentru populatia in varsta de 20-64 de ani la 70% pana in 2020 ramane un obiectiv ambitios pentru Romania, avand in vedere ca se porneste de la o ocupare de 65% in T3 2012 si sunt necesare inca multe reforme structurale alaturi de partenerii externi, se mentioneza raport. Astfel, o schimbare structurala a ocuparii dinspre agricultura spre industria prelucratoare si servicii, pe fondul unei cresteri economice reduse, este un lucru dificil. Agricultura, un sector care ocupa 35% din forta de munca a Romaniei acum zece ani iar in prezent inca ocupa 29% a avut, in medie, o contributie zero la cresterea economica in ultimii zece ani.
"Beneficiile economice si sociale ale unei cresteri economice puternice sunt numeroase - convergenta reala a economiei romanesti spre standardele Zonei Euro, cresterea economisirii interne si reducerea dependentei investitiilor de fluxurile externe de capital, majorarea volumului resurselor publice disponibile pentru cheltuieli de capital sau sociale", a spus Eugen Sinca.
El a daugat ca dupa o reducere in anii 2009-2010, rata interna de investitii a inceput sa creasca la inceputul lui 2011 iar acum este aproape de nivelurile anterioare recesiunii economice, la 29% din PIB. Cu toate acestea, "impulsionarea ratei interne de investitii semnificativ peste 30% nu este un scenariu plauzibil intr-un mediu in care bancile trebuie sa faca fata unor reglementari tot mai dure iar Romania va pierde in mod sigur fonduri structurale si de coeziune aferente perioadei 2007-2013. Acesta este inca un motiv care explica necesitatea concentrarii cresterii economice viitoare in jurul productivitatii totale a factorilor", conchide analistul sef al BCR.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
