Dinamica Produsului Intern Brut (PIB) din primul trimestru este dificil de interpretat ca fiind inceputul unei reveniri de durata a cresterii economice, in conditiile in care indicatorii pe termen scurt ofera inca semnale contradictorii, potrivit Consiliului Fiscal.
In plus, evolutia PIB excluzand agricultura (o masura mai putin volatila a evolutiei activitatii economice) indica o decelerare a activitatii economice in primul trimestru din acest an, cresterea trimestriala a acestui agregat fiind cea mai mica din ultimele cinci trimestre.
De asemenea, problemele structurale ale zonei euro, principalului partener comercial al Romaniei, sunt inca departe de fi rezolvate si reprezinta o sursa importanta de incertitudine pe intreg orizontul de prognoza.
Consiliul Fiscal nu are obiectii majore cu privire la cadrul macroeconomic utilizat in SFB 2014- 2016 (identic cu cel din Programul de Convergenta remis la inceputul lunii Comisiei Europene), pe care il considera ca fiind realist din perspectiva setului de informatii disponibil la acest moment.
Cu toate acestea, Consiliul Fiscal atrage atentia ca traiectoria ascendenta a cresterii economice este conditionata pe termen mediu si lung atat de o performanta mai buna in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene (asa cum este reflectata in proiectia bugetara), cat si de continuarea implementarii de reforme structurale in economie.
De asemenea, Consiliul Fiscal evalueaza balanta riscurilor ca fiind relativ echilibrata, chiar cu o usoara inclinare in sensul unei cresteri economice mai ridicate decat cea prognozata la nivelul anului curent, avand in vedere evolutia peste asteptari consemnata la nivelul primului trimestru din acest an (estimarea semnal a INS indica crestere anuala a PIB real de 2,1% pe seria bruta si de 1,4% pe seria ajustata sezonier), revizuirea ascendenta a cresterii PIB aferente anului anterior (+0,7%, comparativ cu o estimare initiala de 0,3%) si posibila influenta pozitiva in trimestrele urmatoare a unui productii agricole peste asteptarile initiale.
SFB 2014-2016 nu modifica pentru primul an acoperit de aceasta nivelul deficitului bugetar avut in vedere in varianta anterioara a strategiei (1,8% din PIB), insa, fata de varianta anterioara a SFB care prevedea mentinerea deficitului bugetar la 1,8% din PIB si in 2015, are in vedere o reducere suplimentara a dezechilibrului bugetar cu 0,2 puncte procentuale din PIB in anul 2015 (la 1,6% din PIB), deficitul bugetar urmand sa se stabilizeze ulterior la acest nivel. Din perspectiva soldului bugetar evaluat conform metodologiei ESA95, deficitul bugetar ar urma sa scada de la un nivel de 2,4% din PIB in anul curent la 2% in anul urmator si 1,8% in 2015 si 2016.
SFB 2014-2016 mentine traiectoria veniturilor bugetare din varianta anterioara a strategiei (SFB 2013-2015), asupra careia Consiliul Fiscal si-a exprimat opinia la inceputul lunii februarie. Avand in vedere setul de informatii disponibile si mentinerea relativ nemodificata a coordonatelor macroeconomice considerate, Consiliul Fiscal considera in continuare ca traiectoria prognozata pe termen mediu a veniturilor bugetare este una realista.
In plus, avand in vedere informatiile primite de Consiliul Fiscal cu privire la implementarea preconizata a unor noi scheme de stingere a obligatiilor restante catre buget in perioada 2014-2016(scheme de tip swap), cu impact favorabil asupra veniturilor din TVA (dar neutru la nivelul deficitului bugetar), Consiliul Fiscal isi ridica rezervele exprimate in opinia la SFB 2013-2015 cu privire la traiectoria viitoare a acestei categorii de venituri.
SFB 2014-2016 mentioneaza ca directii viitoare de modificare a sistemului de taxe si impozite reducerea treptata a nivelului contributiilor sociale aferente angajatorului si a cotei de TVA. Cu toate acestea, Programul de Convergenta 2013-2016 trimis Comisiei Europene (proiectia veniturilor din acesta este corespondentul in ESA95 al celei in baza cash din SFB 2014-2016) admite explicit faptul ca proiectia curenta este elaborata pe baza unui scenariu de pastrare a politicilor actuale, adica a mentinerii coordonatelor sistemului actual de taxe si impozite.
De altfel, in textul SFB 2014-2016 se afirma ca modificarile propuse la adresa sistemului de taxe si impozite depind de cresterea gradului de colectare a veniturilor in viitor, fiind astfel mai degraba un deziderat decat o decizie certa.
Cu toate acestea, Consiliul Fiscal isi reitereaza indemnul la prudenta si insista asupra faptului ca din perspectiva respectarii principiului responsabilititatii fiscal- bugetare statuat de lege, evaluarea imbunatatirii eficientei colectarii taxelor si impozitelor ar trebui facuta strict ex post, adica dupa ce la finele anului se va fi constatat ca veniturile bugetare au depasit estimarile initiale si ca aceasta nu s-a datorat unei evolutii mai favorabile decat cea anticipata a bazelor macroeconomice relevante.
Acest din urma aspect este extrem de relevant in conditiile in care stabilirea tintelor nominale de deficit pornind de la obiective de deficit structural inseamna ca o evolutie mai favorabila a bazelor macroeconomice (cresterii economice) va duce cel mai adesea la o imbunatatire a pozitiei ciclice a economiei – componenta ciclica negativa a deficitului bugetar mai redusa in situatie de deficit de cerere, respectiv componenta ciclica pozitiva mai ridicata in cazul existentei unui excedent de cerere. Astfel, veniturile mai mari obtinute intr-o astfel de situatie ce ar conduce la un deficit efectiv mai scazut nu s-ar traduce intr-o ajustare echivalenta a pozitiei bugetare structurale.
In plus, Consiliul Fiscal atrage atentia ca, daca se va materializa intentia Guvernului de reducere a cotelor de impozitare, in cazul in care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, acestea trebuie sa indeplineasca cel putin una dintre urmatoarele conditii: sa aiba avizul Ministerului Finantelor Publice si al Consiliului Fiscal, conform caruia impactul financiar a fost luat in calcul in prognoza veniturilor bugetare si nu afecteaza tintele bugetare anuale si pe termen mediu; sa fie insotita de propuneri de masuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare.
Consiliul Fiscal constata ca, in pofida recomandarilor sale anterioare, lipseste in continuare o prezentare explicita a ipotezelor privind variatia castigului salarial mediu si al numarului de salariati din sectorul bugetar care fundamenteaza traiectoria cheltuielilor de personal la nivelul intervalului acoperit de SFB 2014-2016, dar si ipotezele privind remuneratia medie pe angajat si numarul de salariati la nivelul intregii economii.
Nivelul cheltuielilor de personal in sectorul bugetar, care include in perioada 2014-2016 sumele aferente obligatiilor salariale ale statului fata de anumite categorii de salariati din sectorul bugetar investite cu titlu executoriu in urma unor sentinte judecatoresti definitive, ramane nemodificat comparativ cu varianta anterioara a strategiei.
Eliminand influenta sumelor aferente acestor titluri executorii, anvelopa salariala este prevazut sa creasca cu 2,76% in 2014, 2,63% in 2015 si cu doar 0,5% in 2016 (an electoral), valori care in lipsa unor reduceri importante ale numarului de salariati in sectorul bugetar in anii urmatori implica rate anuale de crestere ale salariului mediu in sectorul bugetar situate sub inflatia medie prognozata luata in considerare in constructia bugetara (3,3% in 2014, 2,8% in 2015 si 2,5% in 2016) si substantial inferioare celor implicite din sectorul privat5, ceea ce apare ca fiind putin plauzibil. Avand in vedere cele de mai sus, Consiliul Fiscal isi mentine opinia anterioara potrivit careia nivelul cheltuielilor de personal in perioada 2014-2016 apare drept subevaluat.
Consiliul Fiscal este o autoritate independenta infiintata in baza Legii responsabilitatii fiscal-bugetare, care isi propune sa sprijine activitatea Guvernului si a Parlamentului in cadrul procesului de elaborare si derulare a politicilor fiscal-bugetare si sa promoveze transparenta si sustenabilitatea finantelor publice.
Organizatia are printre atributii publicarea unui raport anual care sa analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent fata de cea aprobata prin strategia fiscal-bugetara si bugetul anual, sa evalueze tendintele macroeconomice si bugetare cuprinse in strategia fiscal-bugetara si in bugetul anual precum si obiectivele, tintele si indicatorii stabiliti prin strategia fiscal-bugetara si prin bugetul anual.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
