Guvernatorul BNR Mugur Isarescu afirma ca banca centrala nu cunoaste inca metodologia de calcul a masurilor fiscale convenite de Guvern cu FMI si CE, iar impactul asupra inflatiei ar putea oscila doar din accize intre 0,2 si 0,6 puncte, taxele pe proprietate nefiind incluse in prognoza pe 2014
In urma cu doua zile, Isarescu afirmase, la briefing-ul de presa de marti privind deciziile de politica monetara, ca impactul masurilor fiscale anuntate de Guvern cu o seara inainte sunt limitate, undeva la 0,2 puncte, informeaza Mediafax.
La prezentarea raportului asupra inflatiei, marti, Isarescu a precizat ca s-a referit exclusiv la impactul cresterii accizelor la carburanti asupra inflatiei, intrucat nu se stia ce rata a inflatiei va fi luata in calcul la indexarea tuturor accizelor.
Pe de alta parte, Isarescu a aratat ca datele de pe piata futures a titeiului indica in prezent o scadere a cotatiilor pana in toamna anului viitor, ceea ce ar putesa impact pozitiv asupra preturilor din piata.
Seful bancii centrale a adaugat ca un impact poate fi calculat abia dupa ce se va cunoaste cert modul de calcul al accizelor pe 2014, iar scenariul presupune, oricum, un calcul laborios. In aceste conditii, se intelege ca noua prognoza de inflatie pentru 2014, de 3%, nu a inclus si efectele masurilor fiscale anuntate de Guvern.
Citeste si:
De altfel, Isarescu a precizat ca prognoza in sine este un proces laborios inceput in luna septembrie.
In acelasi timp, seful bancii centrale a aratat ca impactul in preturi din taxarea constructiilor speciale este mult mai greu de calculat decat cel din accize si nici nu crede ca va putea fi livrat ceva riguros.
Accizele vor creste anul viitor cu 4,77%, rata medie anuala a inflatiei calculata in septembrie, Guvernul anticipand ca va incasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde lei din aceasta indexare, din cresterea accizelor la benzina si motorina si din interzicerea primelor la vanzarea de tutun si alcool.
Premierul Victor Ponta a declarat luni ca accizele vor fi indexate de la 1 ianuarie 2014 in functie de rata inflatiei si nu de cursul de schimb.
Surse oficiale au declarat saptamana trecuta ca nivelul accizelor ar putea fi stabilit, incepand din 2014, prin indexarea valorilor actuale cu rata inflatiei, renuntandu-se astfel la calculul legat de cursul de schimb anuntat de BCE la 1 octombrie, care in acest an a fost sub cel din 2012.
Citeste si:
Banca Centrala Europeana a auntat la 1 octombrie un curs de 4,4485 lei pe euro, mai redus cu 1,6% fata de rata de schimb de 4,5223 lei/euro utilizata in acest an.
Pe de alta parte, accizele la carburanti vor fi majorate de Guvern, incepand cu luna ianuarie a anului viitor, cu 16-21% comparativ cu valorile actuale, care reflecta plusul de 7 euro centi pe litru, cresteri de taxe fiind pregatite pentru benzina cu plumb si fara plumb, pentru motorina, precum si pentru petrolul folosit drept combustibil pentru motor.
Astfel, acciza la benzina cu plumb va fi majorata de la 547 euro/tona la 637,9 euro/tona, respectiv de la 421,19 euro/1.000 litri la 491,19 euro/1.000 de litri, conform unui proiect de ordonanta de urgenta.
Acciza la benzina fara plumb va urca de la 467 euro/tona la 557,91 euro/tona, respectiv de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, iar acciza pentru motorina va fi ridicata de la 391 euro/tona la 473,85 euro/tona, respectiv de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri.
Citeste si:
Pentru petrolul lampant (kerosen) utilizat drept combustibil pentru motor, acciza va fi majorata de la 469,89 euro/tona la 557,39 euro/tona, respectiv de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri.
Impozitul pe constructii speciale va fi 1,5% din valoarea constructiei si va fi calculat, in cazul infrastructurii de drumuri, si in functie de trotuare si semne de circulatie, fiind pus si pe jgheaburi si piloni antene telefonie mobila, radio si tv, institutiile publice fiind insa scutite de plata.
"Impozitul pe constructii se calculeza prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor mentionate la art.2, din care se scade valoarea cladirilor, inclusiv valoarea lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru cladirile inchiriate, luate in concesiune, aflate in administrare ori in folosinta, pentru care se datoreaza impozit pe cladiri, conform Titlului IX – Impozite si taxe locale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre contribuabil sau proprietar, dupa caz", se arata intr-un proiect de ordonanta de urgenta pentru introducerea impozitului.
Citeste si:
Impozitul va fi aplicat pentru constructii precum centrale hidroelectrice, statii si posturi de transformare, statii de conexiuni, centrale termoelectrice si nuclearo – electrice, piste si platforme, sonde de titei, gaze si sare, rampe de incarcare – descarcare, cosuri de fum si turnuri de racire, iazuri pentru decantarea sterilului, helestee, iazuri, bazine; ecluze si ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultura, infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, strazi, autostrazi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulatie, marcaje, etc), linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobila, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, constructii pentru transportul energiei electrice, canale de irigatii.
Citeste si:
Isarescu nu a fost consultat pe cresterea taxelor
Seful BNR a precizat ca ar fi fost adeptul controlului cheltuielilor administrative si sociale si nu a fost consultat pe cresterea impozitelor, dar intelege decizia Guvernului, mai ales ca este vorba de o coalitie, sperand ca producatorii vor asuma costuri.
"Guvernul poate sa stabileasca taxe si impozite pentru ca este apanajul sau, oferit de Constitutie si asta in orice stat din lume (...) Asta e comentariul institutiei. Dar sa va spun si un comentariu personal, ca economist pot sa-mi permit. Intr-adevar, in Romania acum, poate mai mult decat orice este bine sa stimulam munca pe toate caile si sa tinem sub control cheltuielile administrative si cheltuielile sociale. Dar asta in conditiile de echilibru social si politic. Eu am fost acolo un an de zile stiu cat de greu este sa tii un echilibru politic si unul social. Si mai stiu, si anul trecut este inca o dovada, ca atunci cand iei niste masuri dar nu mai ai echilibru politic si social, te duci inapoi cu un an, cu doi, cu trei si asta costa foarte mult chiar in materie de sa spun stabilitate financiara, stabilitate a preturilor. In consecinta, eu nu ma pot aseza in pozitia chibitului, cel care comenteaza. Cel care e acolo are responsabilitate. Eu ce sa spun? Sa-mi dau si eu cu parerea si ce sa spun? Sunt la sezatorile de la televiziuni? Era mai bine asa, sa-l impozitam pe ala, sa-l taiem pe ala? Cel care are responsabilitatea, seful guvernului. Decizia politica ce rol are? Se da asa cu batul? Nu vedeti ce proces complicat? Se ia in cadrul unei coalitii. Si eu am condus un guvern de coalitie si stiu cat de greu sa...", a spus guvernatorul BNR, intrebat daca a fost de acord cu masurile anuntate de Guvern sau daca a avut alte sugestii.
Citeste si:
El a aratat ca daca este intrebat "de ce nu s-a bagat acolo", ar raspunde ca este o chestie de bun-simt sa nu se amestece.
"Poti sa te bagi undeva unde n-ai responsabilitate si responsabilitatea si-o asuma altcineva? Este vorba de o responsabilitate politica imensa. Pot sa-mi dau cu parerea in general si cand sunt intrebat imi dau cu parerea, dar nu pot sa intru eu sa spun ceva si altcineva sa-si asume responsabilitatea stabilitatii politice si sociale. Am incheiat si partea personala, cam atat pot sa vorbesc public. Chiar va multumesc ca m-ati intrebat", a continuat Isarescu.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
