Recent anuntata schema de ajutor de stat ce vizeaza plata de catre stat a jumatate din costurile salariale ale firmelor care creeaza 20 de noi locuri de munca reprezinta o iluzie daca obiectivul este stimularea economiei. Intr-o piata in care cererea lipseste cu desavarsire, Guvernul incearca sa stimuleze oferta si da posibilitatea firmelor sa isi mareasca pe banii statului business-ul. Fara sa ai prea multe cunostinte de economie, apare o mare intrebare: catre cine se va duce productia firmelor care vor deschide 20 de posturi noi, daca cererea este la pamant?
Daca va intrebati ce firme nu se vor bucura de noua facilitate, raspunsul vine tot de la Guvern, prin vocea premierului.
"Firmele vechi si conservatoare" nu vor accesa facilitatea pentru crearea de posturi, dar cele noi si inovatoare se vor inghesui sa creeze multe locuri de munca, tinand cont ca o "puternica" cerere le facea sa nu aiba suficienta forta de productie. Cu siguranta vor exista start-up-uri care vor reusi sa atinga o masa critica, cel mai probabil intr-o nisa unde cererea este in crestere sau abunda, pentru a bate la usile Guvernului, dar la nivel de sistem economia se confrunta in continuare cu un deficit puternic de cerere, dupa cum confirma de cativa ani si Banca Nationala a Romaniei.
"Pentru toate firmele care creeaza 20 de noi locuri de munca, statul suporta, ca ajutor de stat, jumatate din tot costul salarial si evident ca nu este un program numai pentru tineri, dar este un program care - imi pot imagina din practica - ca in special firme dinamice, firme care merg pe o anumita mentalitate de angajare a oamenilor tineri, de a se dezvolta altfel, vor fi beneficiare. Altfel, mi-e greu sa cred ca o firma foarte veche si foarte conservatoare va reusi sa acceseze acest gen de programe", spune Ponta.
Citeste si:
Mai mult, profesorul de economie Cristian Paun avertizeaza ca subventionarea directa a cheltuielilor firmelor este ajutor de stat si contravine oricaror mecanisme economice de piata.
Cristian Paun: Nu cred ca Uniunea Europeana va accepta genul acesta de subventii directe atata timp cat companiile romanesti sunt in concurenta directa cu companii europene.
In goana dupa voturi, Guvernul a uitat acest mic amanunt. Ajutorul de stat este taxat de cele mai multe ori aspru de birocratiii de la Bruxelles.
Ce urmareste la nivel teoretic statul cu aceasta masura?
Lasand la o parte interesul electoral, in mod teoretic statul isi doreste sa rezolve problema locurilor de munca, dar o solutie mai eficienta, in opinia profesorului de economie Dan Armeanu, ar fi fost incurajarea angajarii tinerilor, capitol la care Romania are o problema mare.
Citeste si:
Totusi, deocamdata masura nu diferentiaza intre tipurile de afaceri, intre ce tipuri de locuri de munca se creeaza.
"Poti crea locuri de munca distrugand alte locuri de munca si sa obtii in final un efect nul: de exemplu, eu acum am o firma care are paza externalizata si am 20 de paznici care muncesc pentru o firma de paza; daca introducem o astfel de masura imi va conveni sa reziliez contractul cu cei 20 de paznici si sa internalizez eu cei 20 de paznici atata timp cat sunt platiti jumatate de catre stat; cei 20 de paznici initiali vor pierde locul de munca sau se vor transfera la mine fiind platiti de catre stat", exemplifica Paun.
Buna intentie a statului de a rezolva prolema somajului ar putea, in lipsa unor criterii foarte stricte si corecte, sa dea nastere multor smecherii tipic romanesti, de pe urma carora valoarea adusa in economie va fi zero si doar statul va avea de pierdut.
Citeste si:
Dan Armeanu (foto) atrage atentia asupra posibilitatilor de a face evaziune fiscala pe marginea acestui ajutor de stat. "Ce se intampla daca un antreprenor cu 50 de angajati da afara 20 si ii reangajeaza apoi pe un start-up nou deschis. Se califica pentru a primi facilitatea de la stat?".
Care va fi efectul acestui tip de ajutor de stat?
In cel mai fericit caz, spun economistii, efectul va fi neutru, dar exista riscuri ca facilitatea sa dea nastere unor tentative de evaziune in incercarea de a primi ajutorul de la stat.
"Probabil ca efectul in final va fi unul nul avand in vedere ca masura vine la pachet cu taxe pe stalpi sau supraaccize [...] Dar zic ca va fi mai degraba unul negativ. Pentru aceste ajutoare e nevoie de resurse impresionante. Ele sunt obtinute fie din taxe, fie din inflatie (expansiune monetara). Daca statul are deja aceste resurse in bugetul sau din acest an nu inteleg de ce nu reduce fiscalitatea pe munca", sustine Cristian Paun.
Citeste si:
Economistul este sceptic ca acest ajutor de stat va duce la scaderea reala a somajului, pentru ca salariatii angajati de firme pentru a accesa ajutorul de stat vor deveni intr-un fel angajati ai statului si "vor rezista acolo doar cat timp ii va platit statul".
"Scaderea somajului poate fi impulsionata de un singur mod intr-o maniera sanatoasa. Reducerea fiscalitatii pe consum (TVA) la nivelul de dinainte de criza si reducerea fiscalitatii pe munca (CAS). Restul masurilor sunt praf in ochi si se anuleaza una pe alta producand si mai mult haos in economie", a explicat Paun.
Cristian Paun: Nu inteleg de ce nu reduce TVA-ul. Sa vedeti apoi cum nu vor mai prididi firmele sa angajeze oameni pentru ca se va relansa consumul si se va relansa productia in mod natural.
Paun subliniaza ca politicile publice, inclusiv cele legate de piata muncii sau fiscalitate, trebuie facute de asa natura incat sa produca cat mai putine neajunsuri si disconfort in piata. "Reducerea CAS ar produce mult mai putin disconfort decat o astfel de masura".
Citeste si:
In plus, trebuie sa tinem cont ca firmele nu pot sa angajeze aiurea, atata timp cat nu au cui sa vanda.
"Prea putine firme se dezvolta in momentul de fata si pentru a angaja 20 de salariati ai nevoie de oportunitati de business. Ori acestea lipsesc in economie, investitiile sunt la pamant. In teorie este o masura buna, dar in prezent nu exista obiect pentru aceasta", concluzioneaza Dan Armeanu.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
