18 Ianuarie 2016

#RomaniaProfesionista: problemele prioritare din societate pe care Redactia Wall-Street.ro le vrea rezolvate

Wall-Street.ro lanseaza proiectul anului: #RomaniaProfesionista. Avand in minte tragedia de la Colectiv, din toamna anului trecut, si schimbarile produse atunci in fiecare dintre noi si in societate, in ansamblu, ne dorim sa fim parte din schimbare. Mai mult, ne dorim sa contribuim, sa conturam acea Romanie profesionista in care sa ne regasim, sa propunem solutii concrete pentru reforma reala de care avem nevoie. Astfel, vom lansa permanent solutii, propuneri si idei ale oamenilor de afaceri, managerilor, antreprenorilor - specialistii care sustin economia reala. In debutul proiectului, va prezentam cele mai importante probleme din societatea romaneasca identificate de redactia Wall-Street.ro.

Atragerea integrala a celor 23 miliarde de euro de la UE

Romania a pierdut aproape 8 miliarde de euro din totalul de 19 miliarde de euro pe care Uniunea Europeana le-a pus la dispozitie in exercitiul financiar 2007-2013. Gradul de absorbtie pe acest prim exercitiu financiar de la aderarea la UE va fi cel mai probabil de numai 60%. In plus, fraudele in accesarea fondurilor europene au depasit 200 de miloane de euro, Romania fiind afectata la nivel de imagine nu doar de neputinta de a lua bani europeni, ci si de numeroasele scandaluri de deturnare a fondurilor europene.

Pe de alta parte, vecinii nostri de la sud, desi sunt tot la prima experienta cu fondurile europene, depaseau un grad de absorbtie de 75% in iunie 2015 si ar putea sa incheie exercitiul financiar cu peste 90%. Spre rusinea noastra, Romania este codasa Europei in ceea ce priveste atragerea de fonduri europene.

Pentru actualul exercitiu financiar, 2014-2020, Romania are la dispozitie 23 miliarde de euro, dar avem nevoie de profesionisti care sa stie cum sa atraga acesti bani gratuiti in tara, cum si unde sa ii directioneze si, mai ales, cum sa ii fereasca de fraude. #RomaniaProfesionista are nevoie sa recupereze mai repede decalajele structurale fata de Occident, iar fondurile europene sunt cea mai simpla cale de a face acest lucru.

Sursa foto: Borislav Bajkic_Shutterstock

Salarii respectabile pentru medici si profesori

Cu doar doi ani in urma, epidemia de Ebola facea ravagii in Africa de Vest, dand nastere spaimei ca se va raspandi spre Europa si intreaga lume. Doua erau insa ideile principale: epidemia a prins radacini in regiuni cu un grad ridicat de saracie si servicii de sanatate foarte reduse. Intotdeauna, pentru gestionarea oricarei crize medicale la nivel national, ne intoarcem fata catre autoritatile statului - nu spre sectorul privat. Cu toate acestea, in Romania, insuficienta finantare a institutiilor medicale publice, le-a redus acestora in ultimii ani capacitatea de a face fata situatiilor critice, precum in recentul caz Colectiv.

Neincrederea in sistemul public de sanatate si in rezultatele sale (corelate si cu disfunctiuni pe piata medicamentelor) conduce la o decredibilizare a institutiei ca atare. Calitatea sistemului medical nu emerge de la sine, nu cade din cer, ci este o rezultanta a interactiunii dintre persoana si sistem, dintre individualitate si comunitate, dintre prezent si viitor. Din punct de vedere procesual, este nevoie sa conservam experienta verificata si bunele practici.

Platim un pret foarte ridicat pentru aspiratia noastra fata de ideea unui sistem privat de sanatate si pentru neputinta politicienilor de a face mai mult ca sa reducem inegalitatea dintre salariile medicilor la stat si salariile din privat. Pentru un medic este altfel mai "eficient" sa lucrezi "profesional" la privat decat in sistemul public, intotdeauna subfinantat. Dar, criza de la Colectiv ne-a reamintit si de importanta guvernarii si a societatii civile. Nu spre sectorul privat ne intoarcem pentru a controla raspandirea unei boli. Pana si fanaticii dreptei, care vor sa desfiinteze institutiile statului, tot spre sistemul public se intorc in caz de criza.

De asemenea, in sistemul de invatamant, profesia de dascal este devalorizata material si simbolic, iar abandonul scolar si nerealizarea scolara devin din ce in ce mai evidente. Probabil, cel mai important motiv pentru lipsa egalitatii de sanse in societatea a tinerilor este educatia: atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ. Bineinteles, mai sunt si alte forte in joc, dintre care unele isi incep influenta chiar inainte sa ne nastem. Sansele de succes in viata ale unui copil depind mai intai de educatia si de venitul parintilor lui.

Ceea ce economistii numesc "capital uman" - investitia in oameni (elevi, studenti, dar si dascali) reprezinta o cheie a cresterii economice pe termen lung. Educatia ca si sanatatea populatiei, genereaza economii de scara. Pentru a fi competitiv in secolul curent, trebuie sa ai o forta de munca inalt educata, sanatoasa, cu studii avansate si profesori si medici bine platiti. In loc de aceasta, noi ne periclitam singuri viitorul ca natiune. Rar se intampla ca aceia pusi sa conduca educatia sau sanatatea sa aiba si competentele necesare; amatorismul predomina in foarte multe situatii. Reformele reincep cu fiecare guvernare, iar ceea ce este trasat de cineva ca strategie este inlocuit, fara a se astepta rezultatele unei schimbari sau inovari.

Pressmaster / Shutterstock

Indemnizatii marite pentru mame si alocatii mai mari pentru copii

Parintii care raman acasa sa se ocupe de cresterea copilului nou-nascut primesc o indemnizatie de 85% din media veniturilor nete inregistrate in ultimele 12 luni. Cuantumul ei nu poate insa depasi 3.400 de lei, in cazul celor care opteaza pentru un concediu de un an de cresterea copilului, respectiv 1.200 de lei, in cazul unui concediu de doi ani.

Acestia au doua variante:

fie sa opteze pentru un concediu de doi ani pentru cresterea copilului, dar cu o indemnizatie maxima plafonata la 1.200 lei
fie sa aleaga un concediu de un an, cu o indemnizatie maxima de 3.400 de lei si cu o prima lunara de 500 de lei pentru intregul interval de pana la 24 de luni.

In septembrie 2015, plenul Senatului a adoptat o propunere legislativa prin care mamele care isi exprimau dorinta de a alege un concediu de doi ani pentru cresterea copilului urmau sa beneficieze de o indemnizatie al carei plafon maxim urma sa fie majorat de la 1.200 de lei la 3.400 de lei pentru primele 12 luni din cei doi ani de concediu.

La acea data, senatorii aratau ca a fost eliminata discriminarea care exista intre mamele care optau sa stea in concediu de crestere a copilului un an si cele care stateau doi ani.

Cu toate aceasta, in ianuarie 2016, nicio modificare nu a avut loc, iar parintii care raman acasa timp de doi ani sa se ocupe de ingrijirea copilul primesc maxim 1.200 de lei pe luna, indiferent de salariul pe care il aveau anterior nasterii celui mic.

Alocatiile copiilor, inca mici

Peste 3,7 milioane de copii beneficiaza inca de la jumatatea anului trecut de dublarea alocatiilor, de la 42 de lei la 84 de lei pe luna. Aceasta a reprezentat cea mai consistenta masura privind marirea alocatiilor luata de-a lungul timpului.

Cu toate acestea, suma este considerata in continuare insuficiente de catre majoritatea parintilor, care argumenteaza ca nevoile dintr-o luna ale copiilor sunt mult mai mari.

Foto: Syda Productions, Shutterstock

Transparenta institutiilor publice - hai sa avem site-uri din mileniul 3

Se da acest articol. Se adauga 12 milioane de euro, introdusi in „portalul” eRomania si ne intrebam – cine este raspunzator? De ce exista?

Ce s-ar fi putut face cu banii aceia? Cate piste de bicicleta, kilometri de autostrada sau, de ce nu, site-uri (profesioniste) ale institutiilor publice?

Este o bataie de joc nationala, pe spinarea noastra si bani in buzunarul Omnilogic, companie care nu a fost nici pana astazi trasa la raspunde in urma sifonarii banilor publici.

Tema numarul doi

Incearca sa intri in contact, prin eMail, cu Primaria Municipiului Bucuresti. De fapt, nu incercati, nu exista adresa de eMail si nu doresc sa va pierd timpul. Exista doar un formular atat de dificil de completat/gasit, incat trebuie sa fii masochist (sau extrem de motivat!) pentru a incerca sa le trimiti o sesizare. Este un site ca in anii `90, o bataie de joc, din nou, a uneia dintre cele mai importante institutii de stat.

Exemplele sunt nenumarate si nu se rezuma la site-uri ale primariilor sau agentiilor de stat, ci si site-uri ale ministerelor foarte dificil de folosit, neaerisite, facute parca astfel incat sa te descurajeze sa le folosesti.

Traim intr-o societate in care, teoretic, institutiile statului si angajatii lor (inclusiv parlamentarii) ar trebui sa ne slujeasca pe NOI, nu invers. Iar puntea de legatura primara intre cetateni si reprezentantii lor este reprezentata de site-urile institutiilor de care ai nevoie. Or, daca acestea nu sunt moderne, vizibile, bine intretinute si updatate, construite la preturi in linie cu cele din sectorul privat, acestea nu fac decat sa reflecte, inca o data, indiferenta celor care servesc poporul.

In 2016, din nou, va indemnam sa trimitem multiple sesizari institutiilor pentru modificarea si alinierea site-urilor publice la secolul 21, pentru a include mijloace moderne de comunicare, inclusiv plati online catre institutiile care ar trebui sa le accepte. Sa eliminam cozile la ghisee si sa comunicam modern.

Orase nepoluate - promovarea mijloacelor de transport alternative

Daca am fi fost publicatie printata, fara indoiala am fi putut publica o nuvela solida cu informatii privind lipsa de interes a autoritatilor din Romania privind promovarea mijloacelor de transport alternative.

Am inceput prin a prezenta preturile exorbitante pentru „benzile galbene” de pe trotuare – 90.000 de euro/km, in conditiile in care, in Olanda de exemplu, costul nu depaseste (in zonele cele mai dificile) 40.000 de euro/km, pretul mediu fiind insa de 20.000 de euro.

Apoi, am remarcat ca doar 20% dintre piste sunt legale, statul roman (Primaria, pe atunci condusa de primarul anchetat Sorin Oprescu) nerecuperand suma exorbitanta cheltuita in benzile galbene.

In opinia reprezentantilor Comisiei Europene „este ingrijorator ca intr-o capitala europeana este descurajat mersul cu bicicleta”. Comisia Europeana este, deci, cu ochii pe Romania, insa prea putin se face pentru a incuraja un mijloc de transport alternativ care ar avea cel putin trei efecte imediate:

1. Scaderea poluarii din atmosfera. Bucurestiul NU este monitorizat de catre autoritati in ceea ce priveste calitatea aerului respirabil de catre cetateni, insa studii la nivel european arata ca este a doua cea mai poluata capitala din spatiul UE.

Comisia Europeana subliniaza ca scaderea poluarii ar putea duce la reduceri de cheltuieli de cel putin 175.000 de euro/an, costuri de spitalizare si tratamente pentru cei care se imbolnavesc din cauza noxelor omniprezente la nivelul Capitalei.

2. Decongestionarea traficului

Piste de biciclete construite inteligent, pe rute si trasee care sa nu puna in pericol participantii la trafic, ar duce la decongestionarea traficului pe alocuri foarte aglomerat, atat din Capitala dar si din marile orase ale tarii. Reducerea frustrarii inseamna o viata mai sanatoasa. Si acest lucru ne duce la punctul…

3. O viata mai sanatoasa

Daca punctele 1 si 2 vor fi indeplinite – si sta doar in puterea autoritatilor -, gradul de sanatate al cetatenilor tarii va creste simtitor si rapid. Acest lucru inseamna mai putine cheltuieli legate de mentinerea sanatatii, deci un trai mai bun, per total.

Deocamdata insa, cetatenii tarii au primit, in general, promisiuni goale, proiecte nefinalizate sau finalizate deficitar (vezi pistele de pe Buzesti, neintretinute si periculoase) sau franturi de piste care nu satisfac, nici pe departe, nevoia de mobilitate intr-o aglomerare urbana.

In 2016 ne propunem, alaturi de dumneavoastra, sa apelam din nou si din nou catre autoritati pentru a reusi ca noi si generatiile care urmeaza sa traiasca in orase mult mai putin poluate, ducand o viata mai sanatoasa. In prezent, din pacate, zicala „sanatate, ca-i mai buna decat toate”, nu prea se potriveste in orasele romanesti.

Sursa foto: Shutterstock - Fotos593

Reciclarea deseurilor

In Romania se recicleaza circa 3-4% din deseuri. Distanta fata de media europeana, de 36%, este uriasa si este improbabil ca ea se va miscora in viitorul apropiat. In timp ce romanii prefera sa isi arunce gunoaiele in spatele blocului, sa le arda in gradina din spatele casei sau sa le derverse in cursurile de apa, nici firmele de salubritate nu par foarte preocupate sa recicleze.

Cu toate ca pe strazile multor orase sunt amplasate tomberoane pe care scrie „Metal”, „Hartie” sau „Sticla”, care ar trebui sa convinga ca reciclarea este luata in serios, in final, aceste deseuri sunt incarcate la gramada in masini care iau apoi drumul gropilor de gunoi, unde orice tentativa de colectare selectiva a deseurilor este ingropata si data uitarii.

Ba mai mult, la sfarsitul anului trecut, autoritarile au declansat o investigatie extinsa in sectorul reciclarii deseurilor, avand suspiciuni ca mai multe firme din acest sector au prejudiciat statul cu peste 50 milioane de euro.

Unele companii din aceasta industrie sunt de parere ca o majorare a taxelor ar rezolva, macar partial problema, avertizand totodata ca mentinerea acestor dari ar putea duce la situatia in care firme din strainatate vor aduce deseuri in Romania, tocmai pentru ca este mai ieftin.

Sursa foto: monticello/Shutterstock

Aplicarea cu strictete a legilor

Parlamentari, fosti sau actuali angajati ai sistemului public, oameni de afaceri sau antreprenori, artisti sau vedete – nu exista nume sau domeniu de activitate care sa nu fi fost implicat in scandaluri care sa aiba de-a face cu evaziunea fiscala, trafic de influenta, spalare de bani sau orice alta activitate care nu a facut decat sa aduca prejudiciu statului roman si, implicit, locuitorilor tarii, contribuabilii la plata taxelor si a impozitelor, oameni pentru care corectitudinea si munca cinstita sunt mai presus de lege.

Daca in aceste cazuri cei vizati de fapte de coruptie sunt in general actorii care au adus pagube materiale de ordinul milioanelor bugetului de stat, consideram ca este necesar ca autoritatile responsabile de asigurarea bunul mers al lucrurilor sa isi faca si mai atent treaba.

Sa luam de exemplu cazul Colectiv. O tragedie, fara indoiala, care, insa, putea fi evitata sau in cel mai nefericit cazu trebuia sa aiba pagube sa fie mult mai mici. Pierderea celor peste 60 de suflete este de fapt o pierdere pentru alte zeci de familii, sute de prieteni, mii de cunoscuti si chiar milioane de romani. De ce a fost nevoie de un astfel de eveniment pentru ca autoritatile sa inceapa sa ia atitudine si de ce nu exista o litera clara de lege care sa explice foarte clar cum se reactioneaza in cazul unui eveniment nefericit.

Siguranta cladirilor

Un cutremur in Romania este inevitabil. Stim asta, Romania se afla intr-o zona seismica activa a Europei si nu ar trebui sa fie nicio surpriza ca dintr-un moment in altul sa asistam la un cutremur puternic in tara, un cutremur care ar aduce pierderi uriase de vieti omenesti, asta ca sa nu mai punem la calcul si pierderile materiale.

Se estimeaza ca un cutremur cu o magnitudine similara celui din 1977 ( 7,2 grade pe scara Richter) ar putea provoca pagube materiale de circa 5 miliarde de euro si ranirea sau pierderea a sute de mii de vieti omenesti.

Autoritatile ar trebui, in acest caz, sa aplice taxe si mai usturatoare celor care locuiesc in astfel de spatii periculoase sau sa ofere o alternativa de locuire in cazul celor care isi au domiciliul sau isi desfasoara activitatea in spatii de locuit incadrate la risc seismic.
Facand referire tot la evenimentul tragic care a avut loc in clubul Colectiv, acesta a fost si momentul in care s-au intensificat controalele in anumite puncte fierbinti din Romania si din tara si care a tras un semnal important de alarma asupra riscului la care ne expunem prin frecventarea sau locuirea in cladiri nesigure.

Respectarea regulilor de circulatie

Permisul auto nu este un document obligatoriu. Este primul lucru pe care un candidat la obtinerea acestui act il invata cand incepe sa se pregateasca teoretic, dar si practic la scoala de soferi. Din pacate, cu permisul o data obtinut, soferii romani incep tot mai mult sa abuzeze de regulile de circulatie si sa comita contraventii sau infractiuni pe cat de simple si banale, pe atat de periculoase sau absurde.

Trecerea pe semnalul rosu al semaforului, nerespectarea asteptarii in coloana, neasigurarea la intrarea in intersectii sau neadaptarea vitezei la conditiile de drum sunt printre principalele cauze care conduc la accidente pe soselele din Romania.

Conform celor mai noi date, Romania ramane in topul tarilor din UE in care mortalitatea in randul soferilor auto a atins cote alarmante in ultimii ani. Capitala este de departe cea mai mare aglomeratie urbana, dar si locul in care peste 1 milion de autorisme se afla pe strazile Bucurestiului. Infrastructura ramane o problema reala pentru acest oras, mai ales ca nu exista o alternativa de ocolire a orasului, dar chiar si asa soferii indisciplinati in trafic ar trebui sanctionati drastic.

Asadar, pentru a evita stresul continuu al condusului in oras autoritatile ar trebui sa intensifice controalele, sa penalizeze ori de cate ori identifica probleme si sa sanctioneze corespunzator

Amendarea tuturor celor care arunca gunoaie pe jos

“Vrem o fata ca afara!” era un slogan mai vechi al tinerilor si oamenilor care protestau in strada. Unul dintre cele mai importante aspecte tine si de civilizatia si de respectul pe care il avem unii fata de altii. O tara ca afara inseamna si o tara curata, in care sa nu fii nevoit sa “strangi” dupa altul, ci sa iti respecti semenii asa cum si ei o fac la randul lor. Si acest lucru incepe cu fiecare din noi, nu are nicio legatura cu politicienii sau cu oamenii care ne conduc. Se invata in familie, se dezvolta in scoala si se aplica in societate.

O solutie pentru a stopa aceasta problema ar fi introducerea unei legi care sa aplice amenzi usturatoare tuturor celor care nu respecta acest lucru.

Locuri de parcare sau blocuri?

Bucurestiul, ca de altfel toate marile orase din Romania, sufera din cauza aglomerarii si a lipsei locurilor de parcare. In ultimii ani statul a incurajat achizitia de masini noi, prin programul Rabla, insa constructia de locuri de parcare nu a tinut pasul cu noile inmatriculari.

Cel mai aglomerat oras din tara este Bucurestiul, cu peste 1,1 milioane de masini inmatriculate, fara a fi luate in calcul si masinile cu numere straine sau cele aflate in tranzit. Potrivit informatiilor disponibile, pentru aceste masini sunt construite circa 200.000 de locuri de parcare.

Totusi, in ultimii ani, primariile de sectoare din Capitala au construit o serie de parcari, subterane si pe sol, insa soferii in general le evita, pentru ca trebuie sa plateasca, astfel ca se creeaza blocaje pe trotuare sau la colturile intersectiilor. Pe de alta parte, chiar daca multe parcari sunt contra-cost, primariile nu le stiu administra. Spre exemplu, noaptea, taxa de parcare nu mai este colectata de angajatii primariilor, ci de alte persoane, care nu ofera in schimbul banilor bonuri fiscale, ceea ce creeaza atat evaziune fiscala, cat si pierderi la bugetele locale.

Apoi, chiar daca s-ar gasi amplasamente pentru noi parcari, primariile prefera sa le foloseasca pentru constructia de blocuri sau magazine.

Internet fix in zonele rurale

In iunie anul acesta, romanii foloseau 4,1 milioane de conexiuni de internet de mare viteza la puncte fixe, dintre acestea 3 milioane fiind in orase, iar restul de 1,1 milioane in zone rurale, la sat, conform datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANCOM).

Astfel, dintre 3,9 milioane de locuinte din mediul rural doar 1,1 milioane aveau internet fix, conform ANCOM si Institutului National de Statistica. In schimb, dintre cele 4,6 milioane de locuinte de la oras, in jur de 3,1 milioane erau conectate la internet fix.

Pe de alta parte, numarul de conexiuni la tara a crescut cu 13,3% in prima parte a anului trecut fata de iunie 2014, in timp ce in mediul urban avansul a fost de 4,2%.

Este adevarat ca desi Romania are o rata de penetrare a internetului fix de 20,9% la nivel de populatie si de 50,3% raportat la gospodarii, foarte multi romani au acces online datorita internetului mobil, adica datorita smartphone-urilor si tabletelor. Acest lucru este valabil si in cazul locuitorilor din mediul rural.

Insa exista si in zone rurale in care retelele de internet mobil nu sunt foarte dezvoltate, acestea fiind numite "zone albe". Astfel, in 2009 Ministerul Comunicatiilor a pornit RO-NET un proiect prin care 783 de localitati rurale trebuiau sa fie conectate la internet pana la sfarsitul lui 2015. Reteaua urma sa ofera acces la internet la in jur de 130.000 de gospodarii cu circa 400.000 de locuitori, iar valoarea proiectului este de 85,6 milioane de euro.

In 2014 cei de la Telekom au fost desemnati castigatori pentru a dezvolta proiectul, insa in toamna anului trecut fostul CEO al companiei, germanul Nikolai Beckers, acuza in presa faptul ca autoritatile nu colaboreaza si nu ofera la timp aprobarile necesare. Proiectul ar fi trebuit sa se termine in urma cu o luna, dar in octombrie anul trecut, Sorin Grindeanu, fostul Ministru al Comunicatiilor, afirma ca este nevoie de aproape 8.000 de avize pentru ca acest proiect sa continue, scrie Agerpres.

"Proiectul isi va gasi corespondenta si in exercitiul bugetar 2014-2020 si modelul de proiect ar putea sa fie schimbat daca se dovedeste ca e neaplicabil", afirma ministrul la acel moment.

Copii romani nu stiu de unde vin banii - Educatia financiara in scoli

Spre deosebire de alta tari unde educatia financiara este obligatorie chiar si in invatamantul primar, in Romania aceasta materie este optionala in cel mai fericit caz. Sub 5% dintre elevi (45.200) au invatat, in anul scolar 2014-2015, o ora pe saptamana, ABC-ul financiar, dupa ce au luat parte la un proiect de educatie desfasurat de Banca Nationala a Romaniei.

Situatia este alarmanta in randul copiilor din primele clase ale invatamantului primar, care, si din cauza lipsei comunicarii cu parintii, ajung sa creada ca banii sunt fabricati de zane si personaje din desene animate.

Lipsa culturii financiare in Romania este evidentiata si de un studiu recent al Standard&Poor’s, care plaseaza tara noastra pe locul 124 din 143 intr-un clasament global in care statele sunt evaluate in functie de nivelul de educatie financiara a populatiei, aproape la egalitate cu tari precum Honduras, Sudan sau Uzbekistan.

Foto: Shutterstock / Mizina Oksana

Politia ar trebui sa fie autoritara

In Bucuresti este haos. Sunt din ce in ce mai multi soferi care conduc si parcheaza cum nu vedem nici in filme. De ce? Nimanui in Capitala nu ii este frica de politie. In Bruxelles, daca opresti in strada cateva secunde sa iti scoti bani de la bancomat, apare imediat un echipaj de politie si nu sta la discutii, primesti amenda. In Bucuresti, nu.

Am vazut multe cazuri in Bucuresti in care soferii vad un politist in intersectie si nu le pasa de uniforma lui, depasesc coloana pe linia de tramvai (Bd. Stefan cel Mare) sau chiar refugiul de tramvai (Bd. Barbu Vacarescu). Cum au reactionat politistii? Soferul care a depasit coloana pe linia de tramvai a fost lasat in pace, iar in cel de-al doilea caz, cel care a depasit refugiul de tramvai a fost pus sa intoarca si sa isi reia traseul cum ar fi trebuit, fara vreo sanctiune. Asa ceva nu se intampla nicaieri in Europa de Vest. Politia trebuie sa dea amenzi soferilor pentru indisciplina.

Alte cazuri mai grave de indisciplina: esti alergat cu masina prin oras de tot felul de indivizi care vor sa iti aplice o lectie. Daca ai ghinionul sa prinzi un semafor atunci fi sigur ca te alegi cu o usa indoita sau un geam spart. Ce face politia romana daca depui plangere la sectie? Il cheama pe individ sa ii dea un avertisment, pentru ca intre timp s-a calmat si vorbeste frumos, daca comenteaza primeste o amenda de 100 de lei. Daca individul nu vine la sectie, nu primeste nicio amenda, politia nu il cauta decat daca s-a lasat cu victime, nu si cu pagube materiale. Asa ca nu ar trebui sa ne miram de ce sunt atatea agresiuni in trafic. Pe zi ce trece ne indepartam de lumea civilizata si conducem precum in Rusia.

Despre cum sunt parcate masinile in Bucuresti nu are sens sa mai spun nimic, situatiile sunt multe si foarte cunoscute de noi toti.

Daca politia nu isi castiga curand respectul, in Capitala unde tupeul soferilor este la cote maxime, atunci vor fi din ce in ce mai multe apeluri la 112, unde degeaba suni oricum nu ti se raspunde la timp.

Sursa foto: Hadrian/Shutterstock.com

O centura a Capitalei la standarde europene

72 de kilometri de sosea care incercuieste capitala Romanie si 26 de ani de capitalism. Ce s-a intamplat in cele aproape trei decenii in care majoritatea tarilor din fostul bloc sovietic au recuperat decalajul cu Vestul si au construit mii de kilometri de autostrada? Mai nimic daca privim la scara istorica. Sunt tari care si-au revenit mult mai repede dupa razboi si au construit mii de kilometri in jumatate din acesti ani.

Bucurestiul are mai putin de o treime din centura la standarde europene, cu 2 benzi pe sens, iar in tara au aparut 500 de kilometri de autostrada in plus fata de '89, ceea ce inseamna "o realizare" de 19 kilometri pe an. In #RomaniaProfesionista consideram ca avem resurse si capacitatea de a face cel putin 100 de kilometri de autostrada pe an si de a avea centuri la standarde europene in toate orasele mari ale tarii.

De ce ne dorim ca profesionistii sa decida soarta autostrazilor si a infrastructurii? Pentru ca in lipsa lor, coruptia ucide. Sute de accidente au loc anual pe centura Capitalei, iar zeci de romani isi pierd viata, in special in portiunile unde exista o singura banda pe sens, iar aceasta este plina de santuri. In medie, 150.000 de autovehicule circula zilnic pe Centura Bucurestiului. Toti acesti soferi merita sa fie in siguranta si sa beneficieze in cele din urma de toate taxele si rovinietele platite in ultimii 26 de ani, taxe pe care fiecare Guvern promitea sa le directioneze spre marile proiecte de infrastructura.

Sursa foto: Mediafax

Atentie la protectia micilor actionari

Un element important al increderii in piata de capital, care ar trebui sa ajute la cresterea gradului de educatie financiara, este protectia micilor investitori.

In ultimii 20 de ani, piata de capital a fost zguduita de diverse scandaluri. FNI, cazul Sima, care a zguduit intreaga opinia publica sau recentul scandal Harinvest sunt printre cele mai celebre astfel de situatii. Insa, pe parcursul anilor au fost numeroase probleme de nerespectare a drepturilor actionarilor minoritari, in diverse adunari generale sau intruniri.

Cumulate sau individual, aceste lucruri distrug increderea si dorinta romanilor de a deveni investitori pe bursa si actionari la companiile listate.

Toate se intampla din cauza lipsei de educatie financiara, lipsei de intelegere a rolului unui actionar minoritar dar si neimplicarea autoritatilor in rezolvarea transanta a acestor probleme. Consideram ca aceasta problema este una catre trebuie rezolvata major, daca ne dorim o piata de capital cu adevarat matura si accesibila publicului larg.

Sursa foto: sakkmesterke/Shutterstock

Indicatoare turistice in limba engleza

Bucurestiul si Romania sunt din ce in ce mai recomandate ca destinatii de vacanta in ghidurile turistice si de site-urile straine de stiri. Ba mai mult, sunt laudate si mult mai apreciate poate de catre turistii straini decat de romani. Bucurestiul si Romania apar in toate aceste recomandari ca noutati si "must see" pe harta turistica a lumii pentru ca uluiesc jurnalistii si turistii straini de fiecare data cu efervescenta din Capitala si nu numai, peisaje, zone naturale si neatinse de om si atractii unice in lume, de la Delta Dunarii, la Salina Turda, Cimitirul Vesel si, de ce nu, mitul lui Dracula. Intre toate acestea lipsesc indicatoarele de orientare turistica, fapt care care de cele mai multe ori deruteaza si consuma timpul strainilor care incearca sa intuiasca directia cu harta in mana.

Stiti si voi cum sunteti primiti in alte capitale europene, nu doar in Occident, ci si in cele de langa Romania: autobuze care vin la timp, dupa orarul stabilit, strazi curate si indicatoare in limba engleza care sa va directioneze nu doar in scurt timp, ci si cu incredere spre locul unde vreti sa ajungeti. Din pacate, cel putin in Bucuresti, lipsesc chiar si indicatoare in limba romana, nu doar cele in engleza, catre obiectivele turistice si locurile importante din oras.

In 2009 si 2010, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului de atunci, respectiv Elena Udrea, a organizat licitatii pentru amplasarea indicatoarelor turistice, insa initiativa nu a cunoscut niciun rezultat. In plus, cheltuielile pentru realizarea si amplasarea indicatoarelor turistice pareau colosale: 850.000 euro, fara TVA, semnalizarea a 1.215 obiective turistice (initiativa 2009) si 715.000 euro, fara TVA, pentru 1.014 monumete istorice (initiativa 2010).

Suntem in 2016 si nu s-a mai intamplat nimic: nici licitatii, nici indicatoare amplasate, in special in Bucuresti. In acelasi timp, insa, potentialul turistic al Romaniei asteapta sa fie folosit.

Sursa foto: Constantin Stanciu/Shutterstock.com