Efectul direct al politicii populiste, axata pe cresteri de salarii in sectorul bugetar: tinerii nu mai vor sa lucreze in privat. Raportul dintre un salariu in privat si unul la stat a ajuns de 1 la 1,8. Si atunci, ce i-ar motiva pe absolventi sa se angajeze la patron, cu presiunile de performanta bine cunoscute, in loc sa mearga la stat unde aceste criterii nu au nicio importanta. De ce se intampla acest lucru? Pentru ca statul descurajeaza investitorii, care ar putea crea mai multe locuri de munca si mai bine platite, si stimuleaza bugetarii cu salarii mai mari, fara cerinte de eficienta.
Economistul sef al UniCredit Bank pentru Europa Centrala si de Est, Dan Bucsa, sustine ca o situatie similara s-a inregistrat in Grecia in urma cu 15 ani, cand absolventii nu voiau sa munceasca decat la stat. Acesta a povestit, intr-o intalnire cu presa ca a primit o serie de informatii cu privire la ce isi doresc absolventii de liceu din Romania din afara oraselor mari. “80% din ei vor sa intre in administratie sau sa dea la Politie. Ceilalti ar vrea si ei, dar spun ca nu au relatii sa intre in administratie, iar la Politie se intra greu. Si este vorba de un liceu dintr-o zona in care exista suficiente fabrici la 10 – 15 km distanta”, a explicat Bucsa.
In opinia sa, singura majorare salariala justificata este cea din sanatate, insa in celelalte sectoare bugetare nu exista nicio ratiune in acest sens..
“Salariile din Romania sunt mici. Daca ne uitam la ponderea in PIB, este sub cea din regiune, este sub ce aveam inainte de criza. La nivel agregat pe economie, nu putem spune ca avem presiuni salariale enorme, care sa duca costurile foarte mult in sus. Dar, daca ne uitam la structura cresterilor salariale si la viteza, aici este problema. Nu cred ca Romania poate face altceva decat sa creasca foarte rapid salariile din sanatate. Daca ne uitam regional la migratia medicilor, este o problema clara, mult mai puternica in Ungaria, unde salariile medicilor au crescut mai incet. Romania si Bulgaria au recuperat mult mai repede la acest capitol. Si nu cred ca are cineva alta solutie. Dar nu cred ca exista vreo justificare pentru cresterile celorlalte salarii din sectorul bugetar. Absolut niciuna. Deja sunt foarte mari. Sunt destule date care arata ca ajungem la un raport de 1,8 intre salariile de la stat si cele din privat (in favoarea celor de la stat). De departe cel mai mare din Europa, absolut nejustificat. Mai mult decat atat, sunt presiuni si pe sectorul privat, mai ales in afara oraselor mari”, a subliniat economistul citat.
Citeste si:
Investitiile publice, deja la nivel minim istoric, vor bate "recordul" anul viitor
Potrivit acestuia, majorarea salariilor si pensiilor ar trebui sa fie o consecinta a evolutiilor economice si nu un motor, mai ales ca, din cauza acestor cheltuieli nejustificate, nivelul investitiilor publice in Romania (care ar aduce cresterea economica sanatoasa necesara dezvoltarii si, ulterior, cresterilor salariale atat la privat cat si la stat), a ajuns la minimul istoric in acest an si va dobori acest “record” anul viitor.
De altfel, Romania este singura tara din regiune in care investitiile au contributie negativ la cresterea economica.
In acest context, economistul citat atrage atentia asupra faptului ca salariile vor fi erodate, in timp, de crestrea preturilor si deprecierea leului, consecinte directe ale politicilor populiste.
Citeste si:
Inflatia si cresterea dobanzilor, consecinte ale politicii fiscale
Acesta a explicat ca, atat cresterea dobanzilor din ultima perioada, cat si a inflatiei, sunt consecinte ale politicii fiscale.
"Dobanzile din piata interbancara (printre care si Robor- n.red) sunt mari pentru ca am avut 2 luni consecutive de emisiune neta din partea Ministerului Finantelor, iar aceste dividende suplimentare platite de companiile de stat au golit piata de lichiditate. Aceasta crestere de dobanda a fost fiscala”, a explicat Bucsa.
Totodata, inflatia este consecinta majorarii accizei la carburanti, a pretului la energie si gaze naturale (toate administrate de stat) plus cresterea salariilor.
In acesta conditii, Dan Bucsa considera ca dobanda ROBOR la 3 luni va scadea pe finalul anului, datorita cheltuielilor masive ale Ministerului Finantelor Publice, in jur de 1%, insa anul viitor va creste. Inflatia, insa, urmeaza sa ajunga la 3% in ianuarie si la 4% la jumatatea lui 2018.
Citeste si:
Mai mult, toate aceste evolutii, plus cresterea economica bazata pe consum care alimenteaza importurile si deterioreaza balanta externa, pun presiune pe cursul valutar, care ar urma sa ajunga la 4,6-4,7 lei/euro anul viitor.
Deficitul bugetar poate fi mentinut in limita a 3% din PIB, insa, din nou, cu sacrificarea investitiilor.
Ungurii primesc investitii straine de 9% din PIB, noi intram pe minus
In acest context, sentimental investitorilor fata de Romania se deterioreaza, desi regiunea se afla in cea mai buna situatie din intreaga lume.
Astfel, in materie de investitii straine, Romania are “cea mai rapida deteriorare a fluxurilor de capital din regiune”.
“Romania trece pe minus in acest an, pentru prima data dupa criza! Prin comparatie, Ungaria primeste anul acesta fluxuri sabile peste 9% din PIB, si urmeaza sa cresaca in 2018, in timp ce Romania va continua sa scada”, a mai spus Bucsa.
Citeste si:
In materie de absorbtie e fondurilor europene, nici nu exista comparatie. In timp ce Romania a atras doar 300 de milioane de euro in acest an, Ungaria asteapta sa primeasca de la Uniunea Europena rambursari de 9 miliarde de euro (sume deja cheltuite).
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
