"Cabinetul Vioricai Dancila a prezentat programul sau de guvernare, care include propuneri pentru noi reduceri de taxe, majorarea salariului minim si a pensiilor. Acestea includ majorarea salariului minim cu 100 de lei net pe an pana in 2020, cresteri anuale ale pensiilor in sectorul public, exceptari de la taxe pentru medici din 2019 si eliminarea impozitului pe dividende. Programul readuce in discutie o propunere de reducere suplimentara a TVA cu un punct procentual din ianuarie 2019, propunere care fusese suspendata de precedentul premier pentru a indeplini tintele fiscale. Inca trebuie elaborate legi pentru aceste masuri", se arata in comunicatul Fitch.

Politica fiscala pro-ciclica a sprijinit cresterea, dar a sporit riscul supraincalzirii economiei. Un impuls fiscal solid a contribuit la cresterea economiei, al carei motor a fost consumul robust. PIB-ul Romaniei a urcat anul trecut cu aproape 7%, cel mai ridicat nivel din UE. In timp ce economia opereaza peste capacitate, noi masuri de relaxare fiscala risca sa sporeasca dezechilibrele macro-economice, majoreaza potential presiunile inflationiste, slabeste competitivitatea si adanceste deficitul de cont curent, pe care il estimam in medie la 3,4% din PIB in 2018-2019, de la 2,3% din PIB in 2016, apreciaza agentia de evaluare financiara.

In 7 februarie, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat dobanda cheie cu 25 de puncte de baza, la 2,5%, dupa o crestere de 25 de puncte de baza in ianuarie. Presiunile inflationiste se dezvolta mai rapid decat se astepta BNR si estimam o crestere de cel putin 50 de puncte de baza a dobanzii anul acesta.

Numirea Vioricai Dancila a evitat perspectiva unor alegeri anticipate, dar nu a eliminat tensiunile politice si nemultumirea opiniei publice fata de planurile Guvernului de reformare a Justitiei.

In acest context, Guvernul ar putea fi inclinat sa mentina politica fiscala relaxata, desi in urmatorii ani Romania are ca obiectiv un deficit bugetar sub plafonul impus de UE de 3% din PIB, iar acesta ramane o importanta ancora politica. Aceasta a fost evidenta in 2017, cand Guvernul a redus cheltuielile de capital pentru a atinge tinta. Totusi, in conditiile in care nu sunt propuneri pentru noi taxe in programul guvernamental, iar masurile existente de majorare a veniturilor sunt dependente de imbunatatirea respectarii obligatiilor fiscale, riscul unor derapaje fiscale a sporit, avertizeaza Fitch.

Estimarile noastre prevad o incetinire a consumului gospodariilor si o inasprire a politicii monetare, care va duce la scaderea ritmului de crestere al economiei la 3,8% in 2018 si 3,3% in 2019, ceea ce va avea un impact negativ asupra veniturilor guvernamentale. Previziunile Fitch sunt mai scazute decat ale Guvernului si aceasta explica partial de ce agentia crede ca deficitele fiscale pentru 2018 si 2019 vor depasi limita stabilita de UE, urcand la 3,4% din PIB anul acesta si apoi la 3,6% din PIB anul viitor.

In 12 ianuarie, Fitch a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung in valuta si moneda locala ale Romaniei la "BBB minus", perspectiva asociata pentru ambele calificative fiind stabila.

Plafonul de tara al Romaniei a fost confirmat la "BBB plus", iar calificativul pe termen scurt in valuta si moneda locala a fost confirmat la "F3".

"Ratingul de tip investment grade atribuit Romaniei este sprijinit de nivelul moderat al datoriei publice si indicatorii privind PIB-ul per capita si guvernanta care sunt in linie cu intervalul 'BBB'. Cu toate acestea, relaxarea fiscala pro-ciclica si cresterea rapida a salariilor, care depaseste cresterea productivitatii, reprezinta un risc la adresa stabilitatii macroeconomice", sustine Fitch.

Politica fiscala expansionista a slabit finantele publice ale Romaniei, sustin analistii agentiei, care estimeaza ca deficitul guvernamental al Romaniei a ajuns la 3% din PIB in 2017, neschimbat fata de 2016, dar mai rau decat deficitul de 0,6% din 2015. Totusi, performanta fiscala din 2017 a fost favorizata de cresterea economica solida, care nu poate fi sustinuta, crede Fitch. Tinta bugetara a fost indeplinita numai prin implementarea a jumatate din cheltuielile de capital planificate. In urma reducerilor de taxe, raportul datorie guvernamentala/PIB este unul din cele mai scazute din regiune, in timp ce masurile de crestere a salariului minim, a salariilor din sectorul public si a pensiilor au majorat cheltuielile de baza, considera agentia.

Pentru 2018, tinta Romaniei este un deficit fiscal (ESA 2010) de 2,96% din PIB. In opinia Fitch, proiectiile optimiste privind cresterea economiei si a veniturilor, si lipsa unei estimari privind impactul masurilor privind cheltuielile discretionare au determinat agentia sa estimeze un deficit mai ridicat, de 3,4% din PIB. Presiunile fiscale vor veni de pe urma reducerilor suplimentare de taxe si majorarea salariilor si a pensiilor.

Conform Comisiei Europene, deficitul fiscal structural al Romaniei este estimat la 3,3% din PIB in 2017, adancindu-se in doi ani cu trei puncte procentuale. Bugetul pe 2018 va avea ca rezultat o deteriorare suplimentara, contrara reglementarilor fiscale si ale UE, Romania riscand sa reintre in procedura de deficit excesiv, din care a iesit abia in 2013.

La sfarsitul lui 2017 s-a inregistrat o crestere a raportului datorie guvernamentala/PIB a Romaniei la 38%, de la 37,6% in 2016, conform estimarilor Fitch.

Perspectiva stabila asociata ratingului "BBB minus" atribuit Romaniei reflecta opinia Fitch potrivit careia riscurile in crestere si in scadere la adresa ratingului sunt in prezent echilibrate. Principalii factori de risc care, individual sau colectiv, ar putea duce la o actiune negativa de rating sunt: deficite fiscale ridicate, care sa duca la o crestere a raportului datorie guvernamentala/PIB si o supraincalzire a economiei, care sa prezinte un risc la adresa macrostabilitatii economice. In sens invers, principalii factori care, individual sau colectiv, ar putea duce la o actiune negativa de rating sunt: reducerea riscurilor de instabilitate macroeconomica, implementarea unei consolidari fiscale care sa imbunatateasca traiectoria pe termen lung a raportului datorie guvernamentala/PIB si o imbunatatire sustenabila a finantelor externe.