Pe Romeo Ciortan l-am intalnit, alaturi de fiica sa, in cadrul unui proiect-eveniment pentru Romania – 100deChipuri, care isi propune sa scoata la lumina 100 de mari romani, contemporani cu noi. Acestia sunt imortalizati de fotograful Radu Chindris prin lentilele unui aparat de fotografiat la randul sau vechi de 100 de ani, deci din 1918. Pe langa o fotografie inedita, acestia vor lasa in urma, generatiilor urmatoare, si cateva cuvinte despre ceea ce ii inspira, ce doreste romanilor ce ne vor urma. O adevarata capsula a timpului.

Am stat de vorba cateva minute cu Romeo Ciortan si m-au lovit doua lucruri – desi are dificultati de vorbire, din cauza unei operatii, inginerul constructor are mintea brici, isi aduce aminte cu claritate cele traite incepand cu anii ’60 si pana in prezent. Printre multiplele sale realizari, in cei aproape 45 de ani de proiectare si conducere a proiectarii la IPTANA, se numara portul Constanta Nord: diguri, cheuri, teritorii, cai de rulare, platforme, bazine si senale, fundatii de cladiri; portul Constanta Sud: plan general, diguri, cheuri, teritorii, platforme, bazine si senale; portul Mangalia: plan general, diguri, cheuri, teritorii, platforme, bazin si senal, fundatii ale unor constructii; porturi fluviale: Giurgiu, Tulcea, Turnu Severin, Galati, plan general, cheuri, teritorii, protectii de mal, dragaje, cai de rulare etc.; porturi turistice dar si terminale portuare: containere, minereu, marfuri generale, cereale, Ro-Ro, pasageri, gaze lichefiate.

“Nicolae Ceausescu mi-a lasat o impresie buna…”. Apoi, adaugand repede: “Ea nu, ea deloc! Cu el aveai ce sa discuti, erai intelegator, flexibil, ea in schimb…pur si simplu nu aveai ce sa discuti cu ea! Se invartea pe acolo si atat”.

In al doilea rand m-a uimit faptul ca, la aceasta venerabila varsta, este atat de pasionat de inginerie incat inca are deplasari in intreaga tara unde proiecteaza si ajuta pe mai tinerii arhitecti sa construiasca cladiri.

Herculane Project: studentii...
Citeste si: Studentii care vor sa reabiliteze Baile Herculane

“Ce s-a pierdut in Romania…? Coordonarea si continuitatea. Nu se gandeste ca un tot, ca un intreg, inclusiv la nivel de transport – maritim/naval, auto, feroviar, nu sunt suficient de bine conectate intre ele, nu exista eficienta dorita si, deci, nici eficienta”, spune constructorul.

Ce a realizat Romeo Ciortan

Pentru a da greutatea cuvenita cuvintelor sale, subliniem ca realizarea proiectelor sale a impus adoptarea a numeroase solutii constructive cu elemente originale, unele constituind brevete de inventii sau inovatii: structuri de tip cheson plutitor din beton armat pentru podurile fluviale; sisteme de blocuri de ancoraj, executate sub nivelul apei, fundate pe piloti cu inclinare mare, pentru tragerea navelor pe calele de lansare; cheu maritim de mare inaltime din blocuri eficiente din beton simplu de tip evidat; infrastructuri de cheuri fluviale din coloane de beton armat; piloti prefabricati din beton armat de lungimi mari (24 m) fara imbinari; voaluri si ecrane de etansare de mare adancime, in diferite tipuri de terenuri; tiranti definitivi de mare capacitate in mediu agresiv; perfectionari ale metodelor de calcul pentru digurile de adapostire cu parament vertical si taluzat, constructii de acostare cu elemente de descarcare, caile de rulare pe traverse pentru macaralele portuare, platformele portuare.

Pe baza proiectelor elaborate de prof. Romeo Ciortan au fost realizate – pentru prima data in tara – numeroase lucrari si amenajari ca structuri marine: diguri la adancimi de 24 m si cu inaltime totala de 34 m, cheuri cu adancimi de acostare de 19 m, destinate navelor de mare tonaj de pana la 165.000 tdw; chesoane plutitoare cu greutati de peste 3.500 t; terminale specializate: terminalul pentru trafic de minereu, cocs, carbune, echipat cu utilaje de mare capacitate, terminalul multifunctional, terminalul de cereale cu sisteme moderne de incarcare-descarcare si stocare a cerealelor, terminalul de bitum; santiere navale: docuri uscate pentru constructii si reparatii de nave pana la 250.000 tdw, incinte de lucru adanci, de mari dimensiuni, excavate sub nivelul marii.

Pentru sistemul de foraj marin a elaborat documentatii in premiera, privind transportul si instalarea, in largul marii, a structurilor metalice, precum si pentru instalarea conductelor pe fundul marii, utilizand instalatii special concepute (elemente originale pe plan mondial care au fost brevetate).

Seful Arhitectilor da de...
Citeste si: Seful Arhitectilor da de pamant cu Firea: Bucurestiul, "Micul Phenian"

Cum s-a dezvoltat portul Constanta?

Inginerul porturilor mai sus amintite se arata dezamagit de lipsa dezvoltarii lor dupa ’89 si pana in prezent. “S-au dezvoltat bine pe vremea lui Ceausescu, cand era totul bine planificat. Nu pentru ca era el (Ceausescu – n.r.), si el era doar un pion, insa serviciile de planificare de atunci isi faceau cu adevarat treaba”.

Costurile operationale, spune inginerul, erau mai mari pe vremea comunismului, insa si rentabilitatea era mai ridicata, astfel incat, per total, statul roman castiga mai mult.

Intre timp, interesele politice, faramitarea operatiunilor si diminuarea productiei a dus la un declin continuu a activitatilor in porturile respective. “Viziunea lipseste, din pacate, si nici fonduri nu sunt alocate de catre Guvern…care pare sa aiba alte prioritati. Iar banii care exista sunt folositi gresit”.

Georgian Marcu, Green Angels:...
Citeste si: Marcu, Green Angels: "Taximetria imobiliara" nu prea mai functioneaza

Intrebat ce parere are despre nationalizarea Santierului Naval Mangalia, Romeo Ciortan evita un raspuns direct, spunand ca esential este ca intreaga economie a Romaniei sa inceapa sa performeze (nu ca acum – n.r.), astfel incat si porturile sa (re)devina ocupate si sa aiba activitate, in special pe partea de exporturi.

Atmosfera pe santier, in trecut

Cu totii observam ca daca in prezent sunt promisiuni si aproape zero realizari, in trecut totul se construia mai rapid si, deseori, intr-un termen mult mai scurt.

Il intreb pe Romeo Ciortan care era “secretul”. Raspunsul a venit intr-un singur cuvant – continuitate.

“Nu aveai treaba cu banii, aceia veneau din economia tarii, de la conducere. Ceausescu venea des pe santiere si chiar ne spunea, mai in gluma, mai in serios – “haideti dom’le, terminati si voi mai repede, sa aveti timp si de distractie…”. Intr-un fel impingea treaba, era interesat. Bineinteles…era si partea de politie…despre care nu discutam”, spune Ciortan, zambind cu subinteles.

Il intreb, bineinteles, ce impresie i-a lasat Ceausescu.

“Nicolae Ceausescu mi-a lasat o impresie buna…”. Apoi, adaugand repede: “Ea nu, ea deloc! Cu el aveai ce sa discuti, erai intelegator, flexibil, ea in schimb…pur si simplu nu aveai ce sa discuti cu ea! Se invartea pe acolo si atat”.

Ceausescu, desi nu se pricepea la arhitectura, se plia pe ce spuneau specialistii si nu ii era teama sa modifice, din mers, anumite lucrari. “Militarii coordonau operatiunile si daca acestia ziceau tovarase presedinte, ceva nu este in regula, Ceausescu era deschis sa incerce altfel sau in alta parte sau cu alte tehnologii, era flexibil, nu se incapatana…ca altii de acum”.

In ceea ce priveste Guvernul actual, desi Romeo Ciortan incearca sa fie diplomatic, spune ca, “per total, ministrii nu prea stiu cum sa conduca, nu au experienta, nu au o echipa asezata. Nu se leaga activitatile lor, nu exista o coordonare intre departamente. Mai mult, se schimba prea des si nu au timp sa isi faca o strategie”.

Pe de alta parte, si fiecare dintre noi este responsabil de bunastarea Romaniei, per total.

Romeo Ciortan isi aduce aminte ca, dupa Revolutie, romanii “parcau fiecare pe unde apucau, inclusiv pe spatiile verzi. Multi au inteles democratia gresit – ei sa nu dea nimic inapoi, totul sa fie primit de-a gata!”.

Un alt exemplu graitor al indiferentei, atat a Guvernului cat si a fiecarui roman in parte este selectia gunoaielor. “In Occident, pentru ca am lucrat o perioada pe zona de reciclare acolo, fiecare persoana are, chiar in curte sau in fata locuintelor, tomberoane pentru plastic, sticla si asa mai departe. La noi au existat pentru o perioada, inclusiv pe strada mea, apoi, din senin, au disparut dupa putin timp. Si chiar cand erau, venea ACEEASI masina de gunoi si amesteca toate produsele separate initial, cu gunoaie menajere si tot restul”.

“Performanta se naste din lucruri marunte, aparent fara importanta, dar care da masura unui intreg popor”, incheie inginerul.