Cresterea economica din 2017, de 6,9%, bazata aproape exclusiv pe consum, se razbuna anul acesta. PIB-ul a crescut cu doar 4% in primul trimestru al acestui an, fata de acelasi trimestru al anului trecut, comparativ cu ritmuri de 6,7%, 8,8%, 6,1% sau 5,7% in 2017.

Evolutia este explicabila si prin prisma incetinirii cresterii cifrei de afaceri in comertul cu amanuntul in primul trimestru, principalul motor al cresteri economice.

Desi deficitul bugetar a fost mentinut in limita a 3% din PIB anul trecut, cu sacrificarea aproape in totalitate a investitiilor publice, deficitul extern a explodat, fapt care a pus presiune pe cursul de schimb, in sensul deprecierii leului in fata euro.

Lipsa proiectului de buget,...
Citeste si: Se pare ca noile taxe nu aduc suficienti bani la buget! Ce urmeaza?

Cresterea dobanzilor, avantaj minor, dezavantaj major

In ultimele 30 de zile, insa, leul s-a apreciat usor in fata euro, datorita deciziilor BNR de majorare a dobanzii de politica monetara, in 3 transe de la inceputul anului, de la 1,75% pe an la 2,5% pe an, pe fondul accelerarii inflatiei. Astfel, dobanzile la lei devin mai atractive pentru investitori, iar valuta necesara platii importurilor intra in tara.

Dobanzile ridicate sunt, insa, defavorabile clientilor care au credite bancare (firme si populatie). ROBOR la 3 luni, indicele in functie de care se actualizeaza dobanzile variabile la creditele in lei in majoritatea cazurilor, a ajuns la 2,74% pe an, de la 2,13% pe an luna trecuta.

Totodata, aprecierea leului nu poate fi de durata, in conditiile in care deficitul extern continua sa creasca din cauza importurilor mult mai mari decat exporturile.

In aceste conditii, analistii estimeaza o crestere a cursului de schimb pana la 4,75 lei/euro in urmatoarele 12 luni, de la 4,62 lei/euro in prezent.