Infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) in afara bugetului de stat nu are nici o ratiune economica daca este programat sa obtina profit. In plus, acesta prezinta un risc ridicat sa fie gestionat ineficient si, in final, sa devina o povara uriasa pe buget. Investitiile care urmeaza sa se realizeze din acest fond ar putea fi finantate de la bugetul de stat, si inca mai ieftin, sustine presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru. Mai mult, acesta atrage atentia ca, in cazul in care Fondul va finanta constructia unui spital public, automat va fi reclasificat si toate pierderile si datoriile vor greva bugetul de stat.
“Nu mi-e foarte clar care e ratiunea de a fi a acestui Fond, adica ce vrea el sa faca. Am inteles ca vrea sa faca investitii in infrastructura, in spitale etc. Nu inteleg insa de ce credem ca o investitie intr-o autostrada facuta prin acest Fond ar putea fi mai eficienta si mai buna pentru societate decat o investitie facuta prin mecanismele pe care le avem astazi in interiorul bugetului. Nu cred ca exista vreo garantie ca acest fond va fi mai bine gestionat decat sunt gestionati banii in buget astazi”, a explicat Ionut Dumitru pentru wall-street.ro.
Nu exista nici o garantie ca Fondul va fi administrat profesionist
Neincrederea cu privire la modul in care va fi gestionat acest fond provine din faptul ca va fi administrat de oameni numiti politic, desi exista promisiuni ca acestia vor fi alesi pe criterii de performanta.
“Nu am nici o garantie ca vom avea o guvernanta corporativa sanatoasa si nu inteleg de ce s-a insistat cu acest Fond, mai ales cu ideea de a-l face in afara sectorului public, adica sa nu intre in calculul de deficit bugetar si de datorie publica. Daca fondul ar fi condus eficient si ar fi profitabil, daca ar fi condus ca o afacere, nu ar avea un impact negativ pe deficitul bugetar, ba dimpotriva, ar reduce deficitul bugetar”, a mentionat Dumitru.
Referitor la companiile incluse in portofoliul Fondului, presedintele Consiliului Fiscal aminteste ca o conditie exprimata de Eurostat (potrivit Guvernului) este ca acestea sa fie profitabile si sa nu fie consolidate in sectorul public. Ori, in varianta adoptata de Parlament, pe lista sunt si societati de stat care inregistreaza pierderi.
“Stim ca si astazi o serie de companii de stat, unele incluse in acest Fond, sunt consolidate in sectorul public dupa standerdele europene, spre exemplu CFR. Daca o companie consolidata in sectorul public are pierderi, in principiu asta inseamna ca se adauga la deficit. Deci nu inteleg care este temerea sau ratiunea si dorinta politicienilor de a-l face in afara sectorului public. Pentru ca daca pui o companie in acel Fond, care este consolidata in sectorul public, riscul sa avem si Fondul in sine in sectorul public este foarte mare. Nu pot sa spun ca am o companie pe care o mut din sectorul public in Fond si, odata mutata, nu mai este in sectorul public. Nu are cum, pentru ca astea sunt regulile”, a subliniat Dumitru.
Acesta sustine ca, din cate stie, in prezent nu exista o pozitie oficiala a Eurostat cu privire la acest Fond, insa, chiar daca oficiul european ar spune ca, asa cum arata legea astazi, Fondul este in afara sectorului public, Eurostat poate interveni oricand (cand se fac investitii, cand se schimba ceva in administrarea fondului etc.) si sa reclasifice Fondul in sectorul public, daca exista motive in acest sens.
Citeste si:
Fondul nu va avea dreptul sa construiasca spitale publice
“Din punctul de vedere al Guvernului exprimat pe aceasta lege reiese ca problema principala pe care Eurostat o vedea (intr-o faza incipienta a proiectului -n.r.) este legata de faptul ca singurul client al acestui Fond este statul. Daca tu ai un singur client, statul, probabilitatea ca acel Fond sa fie sector public este foarte mare. Daca eu (Fond -n.r.) contruiesc un spital public, in care serviciile sa fie gratuite, acela este sector public din orice punct de vedere. Deci, chiar daca azi Eurostat ar spune ca legea il plaseaza in afara sectorului public, cand Fondul va spune ca vrea sa faca un spital si nu vreau sa perceapa nicio taxa, Eurostat va spune ca nu mai e sector privat, e sector public si trebuie consolidat la buget”, a subliniat Dumitru.
Cu privire la impactul bugetar, acesta va fi unul semnificativ avand in vedere ca dividendele companiilor de stat care intra in portofoliul Fondului nu mai intra la buget si, de asemenea, aportul in numarar, chiar daca in prima faza nu va fi prea mare (doar 200 de milioane de lei, si restul pana la 9 miliarde de lei in 5 ani).
“Pericolul cel mai mare al acestui Fond este legat de guvernanta corporativa, care nu avem nici o garantie ca va fi una sanatoasa, si riscul ca la un moment dat sa devina o povara pentru buget fie pentru ca face investitii neprofitabile, ca face pierderi, ca se imprumuta si creeaza datorii foarte mari care pana la urma vor fi consolidate la buget si il vor impovara foarte tare”, a mai spus Dumitru.
Citeste si:
Fondul se va imprumuta mai scump decat statul
Si legat de posibilitatea Fondului de a se imprumuta, prin emisiuni de obligatiuni, exista un mare semn de intrabare. “Din nou, din opinia Eurostat, mentionata de Guvern, reiese ca unul dintre punctele care trebuie precizate in mod explicit in lege este acela ca statul nu va acorda garantii acestui Fond. Adica, daca fondul se duce sa se imptrumute, nu are ganrantia statului, e ca si cum s-ar imprumuta o entitate privata. Daca se imprumuta ca entitate privata, atunci are un risc mult mai mare si atunci costurile de imprumut vor fi mai mari. Si atunci iar nu vad sensul! Adica, mai bine ma imprumut in buget in limitele costrangerilor bugetare, la costuri mai mici ca sunt autoritatea suverana si am garantia statului si am un risc mai mic, decat sa ma imprumut printr-un vehicul care nu are garantia statului, se imprumuta mai scump, ca sa faca aceleasi investitii”, explica economistul citat.
Camera Deputatilor a aprobat, miercuri, infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) cu conditia, impusa de Eurostat, sa nu beneficieze de garantii guvernamentale. Fondul va beneficia de un aport in numerar de 9 miliarde de lei, reprezentand venituri din privatizare (majorat de la 1,85 miliarde de lei initial) si va detine 33 de societati de stat. Initial, lista era mult mai lunga, a fost redusa la doar 23, dar in ultima camera decizionala a fost suplimentata la 33 de societati, incluzand, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Posta Romana.
Opozitia, insa, a contestat proiectul si a anuntat ca va sesiza Curtea Constitutionala in urma adoptarii proiectului de lege. Deputatiii din opozitie au sustinut ca proiectul legifereaza un ”jaf” si ca ”bijuteriile” companiilor de stat sunt ”confiscate” prin acest Fond.
Infiintarea FSDI a fost prevazuta inca din primul program de guvernare al PSD-ALDE si are ca scop declarat dezvoltarea si finantarea proiectelor de investitii rentabile si sustenabile. Fondul va functiona ca entitate privata, insa avand ca actionar unic statul prin Ministerul Finantelor Publice. Tocmai de aceea, avand in vedere experienta administrarii statului in Romania, specialistii din piata au rezerve cu privire la modul in care vor fi desemnati administratorii acestei entitati si in interesul cui vor actiona acestia.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
