Salariile romanilor au crescut semnificativ in ultimii trei ani, in special la stat, dar si la privat. Cu toate acestea, emigrarea a ajuns la niveluri record. De ce majorarile salariale nu sunt suficiente pentru a tine romanii in tara! Pentru ca sunt artificiale, duc la cresteri de preturi si limiteaza capacitatea statului de a face investitii vitale. Astfel, degeaba avem salarii mai mari pe hartie, daca ele valoreaza tot mai putin de la o zi la alta si, pe de alta parte, nu se investete nimic in infrastructura, sanatate, educatie.

“In ciuda cresterilor de salarii record, cu 50% in sectorul public si cu 35% in sectorul privat, in ultimii trei ani, in aceeasi perioada avem si recordul in istoria Romaniei in ceea ce priveste emigrarea: 630.000 de romani au placat din tara. Pierdem din ce in ce mai mult din forta de munca productiva, tineri intre 20 si 45 de ani, iar proiectiile demografice arata dezastruos. De la 23 milioane de locuitori in 1990, la 20 de milioane la cel mai recent recensamanat, la 19,5 milioane cat arata cifrele INS, din care in Romania mai sunt 17 milioane. Avem al doilea fenomen al emigrarii din lume, dupa Siria, ca si amplitudine, raportat la populatiei”, sustine economistul Iancu Guda.

In opinia sa, cresterile de salarii sunt nesustenabile (adica nu se sustin pe fundamente economice corecte), astfel ca se reflecta in cresteri de preturi.

Mai exact, firmele private s-au vazut obligate sa majoreze salariile din cauza faptului ca statul a marit foarte mult salariile bugetarilor (salariile la stat sunt, in medie, cu 65% mai mari decat la privat, cel mai mare decalaj din UE, unde raportul este de 1 la 1,18), astfel ca presiunea din partea angajatilor a crescut foarte mult.

Daca aceste majorari ar fi provenit din capacitatea firmelor de a inova, iar cresterile salariale erau proportionale cu productivitatea, nu ar fi generat inflatie, sustine Iancu Guda.

Interviu cu Mihaela Nabar,...
Citeste si: Cum se finanteaza un ONG din bani europeni si unde greseste statul

Majorarea salariului minim demotiveaza angajatii productivi

O alta problema pentru firme provine si din majorarea “din pix” a salariului minim, fara un mecanism predictibil la baza.

“Avem o problema cu ponderea salariului minim in salariul mediu. Pe 10 ani, aceasta pondere a crescut de la 27% la 47% (inainte de majorarile care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 2019 -n.r.). Este cea mai mare din Uniunea Europeana. Polonia are 35%, Ungaria are 32%. Care este problema? Salariile au fost crescute foarte agresiv la nivel minim, acesta a descurajat antreprenoriatul, care nu are predictibilitate, si a descurajat performanta, pentru ca firmele nu au reusit sa reseteze grila de salarii pe toate nivelele. Atunci cand un salariat castiga, pe medie, din ce in ce mai similar cu unul pe minim, nu mai este atat de preocupat sa performeze, pentru ca oricum observa ca nu castiga semnificativ diferit. Si atunci asta descurajeaza inovarea, performanta, productivitatea”, a subliniat Guda.

Majorarile salariale din ultimii ani si reintroducerea unor taxe (de ex. supraacciza la carburanti in octombrie 2017) au generat cresteri de preturi, astfel ca inflatia in Romania a fost cea mai ridicata din UE in 2018 (o medie anuala de 4,6%).

Cum cresti PIB-ul cu mai putini oameni, mai putin capital, mai putine investitii?

In paralel, pentru a sustine cresterile de salarii din sectorul bugetar, statul a taiat dramatic investitiile publice care, dand la o parte cheltuielile cu aparare, care nu se vad in economie, au ajuns la un minim istoric (dupa anul cu cea mai mare crestre economica din perioada post-criza, respectiv 2017).

Topul salariilor in Romania....
Citeste si: Top salarii in Romania: cel mai bine si cel mai prost platiti angajati

“Si in 2009, cand eram in varful impactului crizei financiare, am alocat aproape 6% din PIB in investitii publice, fara aparare, iar acum, cand teoretic lucrurile arata mai bine din perspectiva cresterii economice si perioadei de expansiune, investitiile sunt la minim istoric. Si atunci, suntem tara cu infrastructura rutiera cea mai slab dezvoltata din UE. Datele Eurostat arata ca avem cel mai redus numar de kilometri de autostrada la mia de locuitori, 0,03 km, de 6 ori sub media UE”, a punctat Guda.

Pentru anul care tocmai a inceput, perspectivele sunt tot mai sumbre. “Nici un economist care vorbeste din carti de economie nu poate sa justifice o accelerare a crestere economica in 2019, cand ai mai putini oameni, mai putin capital, mai putine investitii. Am observat o cifra anuntata public de catre Guvern - 5,5% (crestere economica in 2019 -n.r.). Este imposibila in conditiile in care anul trecut se inchide undeva la 4%. Consensul economistilor este o crestere sub 3%, eu vad 2% - 2,5%, desi poate fi chiar mai jos daca acele socuri externe se materializeaza mai repede decat ne asteptam”, a adaugat Guda.


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
Sedinta CNSM, incheiata incert: ce solutii s-au identificat?