In toata degringolada fiscala si cea legata de dobanzi, de curs de schimb, noi cetatenii, ne-am cam pierdut reperele economice. Gandim pe termene scurte, intram in dispute care ne sunt servite in spatiul public. Ne devine clar ca politicile economice, in special cele salariale si bugetare din ultimii 2 ani se dovedesc nesustenabile, altfel n-am sta zilnic cu ochii pe curs si pe dobanzi si n-ar fi fost nevoie de "trasnaia" fiscala inainte de Craciun.

Dupa ce am intrat intr-un razboi noi cu noi, cei cu cont bancar cu cei fara cont bancar, cei de la privat cu cei de la stat, cei care sustin cresterea galopanta a salariului minim cu cei care nuanteaza aceasta discutie, este normal sa ne intrebam ce vrem sa vedem intr-un program economic alternativ.

Ce ar trebui sa nu lipseasca dintr-un program economic pentru perioada 2020-2024? Cu ce ar trebui sa vina ceilalti? Cei care spun ca ar face ei mai bine, daca i-am vota.

Am sintetizat 6 puncte pe care le vad relevante si in jurul carora se pot construi solutii.

1) Cresterea veniturilor medii (salarii, pensii) sa fie graduala, de circa 8 - 10% anual

Ne-am lamurit ca povestea cu cresterea in ritm alert a salariilor, cu ritmuri de 15-20% pe an, mai ales in sectorul public, are picioare scurte. Ea tine pana la un punct si deja vedem asta. Mediul privat nu a putut tine ritmul, acolo salariile cresc cu 5-7% pe an, iar asta in cazurile fericite. Inclusiv cei care au promovat acest "wage led growth" - crestere economica prin impulsionarea excesiva a salariilor - au tacut subit sau au ignorat momentul in care Ministerul Finantelor s-a indreptat catre economie ca sa ia 2 miliarde de euro si sa acopere gaurile pe care le facuse.

Sunt 2 miliarde de euro de la noi, caci noi vom plati facturi mai mari la telecom si costuri mai mari in relatia cu bancile.

Acelasi lucru este valabil si pentru pensiile de stat. Sa promiti ca in urmatorii 3 ani vor creste pensiile cu 70% are efectul unei bombe cu ceas in 2021 sau 2022. Toate calculele arata ca Bugetul Asigurarilor Sociale nu poate sustine o astfel de crestere.

Atunci ce este fezabil? Cand un politician imi arata un grafic despre cum o creasca salariile si pensiile cu mai mult de 10% pe an, incep sa nu il mai cred. In schimb, un 8-10% pe an este fezabil.

Argument: pe ultimii 10 ani, salariul mediu net in Romania a crescut de la 1.350 RON in 2009 la 2.902 RON in 2019. Asta inseamna 8% pe an in lei. Atunci de ce toata aceasta iluzie a cresterii cu 15-20%, ca apoi sa constatam ca ritmul general nu poate fi depasit? Mai bine politicile salariale si bugetare sa fie construite in jurul acestui potential de crestere.

Salariu mediu net 2009 2019 Crestere medie anuala (%)
in RON 1350 2902 8%
in EUR 319 611 6,7%

Nu e locul aici sa raspundem la intrebarea "cum sa crestem cu mai mult de 10% anual in urmatorii 10 ani". Asta are legatura cu inovatia in economie, cu investitiile, cine o avea timp si de acestea.

Ce ar însemna o crestere a salariilor de 8 - 10% pana in anul 2024? Romanii sa ajunga peste 5 ani la un salariu mediu net de 4.500 RON, circa 950 de euro, asta daca nu am avea surprize majore din partea cursului de schimb. Practic, venitul mediu al romanilor s-ar majora cu 50% in 5 ani.

Acest ritm e mai ancorat in realitate, dincolo de iluziile pe care ni le vand unii politicieni, ca s-ar putea dubla salariile intr-un singur ciclu electoral de 4 ani.

2) Injumatatirea volumului pensiilor speciale, de la 9 miliarde RON la sub 5 miliarde RON pe an.

Subiectul tabu atunci cand se ajunge la Guvernare este cel al pensiilor speciale. In opozitie e usor, am vazut din partea a cel putin doua partide politice cum ar scadea ele aceste pensii privilegiate inca de cum ajung la Guvernare.

Nu este realist sa ne asteptam la eliminarea lor brusca, exista si aspecte juridice care impiedica acest lucru. Insa un program de diminuare a lor si de a nu crea alte categorii privilegiate, asta e fezabil. Intr-un ciclu de 4 ani, pensiile speciale sa coboare la sub 5 miliarde RON pe an.

3) Cresterea avutiei romanilor prin dezvoltarea pensiilor private

Cu riscul de a fi in contratimp cand vorbim despre dezvoltarea pensiilor private, atunci cand la momentul acesta nu stim cati administratori privati raman in piata pana la final de an, un program economic trebuie sa cuprinda cel putin urmatorii pasi:

  • revenirea la procentul de 3,75% din salariul brut virat catre Pilon II pentru toti salariatii. Acum, salariatilor din constructii (cateva sute de mii de oameni) nu le mai sunt virate contributiile la pensia privata, sub pretextul sprijinirii sectorului. Multi salariati din constructii nici nu stiu ca sunt vaduviti de o pensie decenta.
  • pana in 2024, contributia fiecarui salariat la pensia obligatorie administrata privat (Pilon II) sa ajunga la 5%, adica fostul 6% inainte de "revolutia fiscala 2017", cand s-au unificat contributiile. Cel putin doua partide politice au pe agenda lor cresterea sectorului pensiilor private.
  • incurajare pensie facultativa Pilon III, unde la acest moment deductibilitatea fiscala este limitata si doar 400.000 de romani contribuie.
  • Pensia privata obligatorie (Pilon II) este singura sursa de economisire pentru mai mult de jumatate dintre salariatii romani. In lipsa ei, circa 3 milioane dintre noi nu ar avea nicio economie stransa la varsta pensionarii.

4) Politica fiscal-bugetara sa sustina o crestere graduala a salariilor si o dublare a investitiilor publice

Salariul minim, grila de salarizare din sectorul bugetar si promisiunile privind cresterile de pensii de stat, acestea sunt principalele trei instrumente prin care Guvernul creeaza asteptarile de majorari salariale in toata economia, inclusiv in mediul privat.

In anii 2017 - 2019, bugetul tarii a fost construit cu un puternic accent catre cresterea salariilor si pensiilor in ritmuri de 15-20%. Se vede ca aceste ritmuri nu mai pot fi continuate, asadar va trebui sa revenim catre acel 8-10% anual pe care il detaliam mai sus.

O politica bugetara care sa sustina cresteri moderate de venituri ale romanilor ne va feri si de temerea plafonarii sau scaderii salariilor in vremuri rele. De asemenea, cresterea moderata a veniturilor lasa loc de mai multe investitii publice si private.

Exista o categorie din ce in ce mai extinsa de romani care, daca ar fi pusa sa aleaga intre

  • - dublare salarii in 5 ani, iar Romania sa aiba inca 100 km de autostrada, respectiv
  • - crestere salarii doar cu 50% in urmatorii 5 ani, iar Romania sa aiba inca 500 km de autostrada in aceasta perioada,

ar alege a doua varianta. Termenul de "autostrada" este generic, pentru ca este un indicator vizibil al investitiilor publice. Am putea vorbi de spitale regionale, de scoli, utilitati in mediul rural. Este treaba celor care vin cu planul alternativ sa prioritizeze si sa bugeteze aceste investitii pe 4-5 ani, astfel incat si noi, cetatenii, sa credem in fezabilitatea lor.

Investitiile publice sunt de circa 7 miliarde de euro pe an, adica 3,5% dintr-un PIB de 200 miliarde de euro. O tinta fezabila este sa ajungem la 15 miliarde de euro investitii publice anuale. Caci astfel si cele private, autohtone sau straine vor urma o traiectorie sustinuta. Si ce sa vezi, vom putea creste si salariile mai rapid, ulterior.

5) Eliminarea sau diminuarea impozitarii excesive a marilor jucatori din economie

E deja cunoscut faptul ca Ordonanta-surpriza din decembrie, "trasnaia" asa cum a numit-o Guvernatorul BNR, se va rasfrange in final asupra cetatenilor. Vedem cresterea cursului de schimb, vedem scumpiri la operatorii telecom, iar inflatia de anul acesta va fi din nou peste 3%. Asta se resimte la nivelul cetateanului.

In mediul de afaceri, canalul de finantare bancara se poate gripa, daca prevederile Ordonantei nu sunt puternic ajustate. Credite de nevoi personale sau ipotecare mai scumpe, credite pentru business-urile antreprenoriale mai scumpe, statul roman se va imprumuta mai scump, iar noi toti vom plati dobanzi mai mari, toate acestea sunt efecte predictibile.

Asa cum supra-acciza la carburant, introdusa inca din 2014, nu s-a vazut in kilometri de autostrada, asa si miliardele de euro pe care Guvernul le vrea de la companiile mari se vor rataci prin bugetele publice.

Orice program economic trebuie sa diminueze aceste impozite excesive. Putem vorbi despre taxarea bancilor daca societatea doreste asta din partea unui Guvern, insa dupa o logica economica, nu dupa una primitiva, de tipul confiscarii profiturilor. La cum suna acum prevederile Ordonantei, circa 2/3 din profiturile bancilor vor fi confiscate de stat.

6) Diminuarea impozitarii salariilor mici si foarte mici

Unul dintre partidele parlamentare a lansat ideea eliminarii impozitului si a contributiilor pe salariul minim, astfel incat sa ramana mai multi bani in buzunarul celor cu salariul minim, iar acesti bani sa se intoarca in consum, in TVA la buget si altele.

Marturisesc ca mie nu-mi dau calculele, daca s-ar face asa ceva. Sunt circa 2 milioane de romani platiti cu salariul minim, iar dintr-un brut de 2080 RON, la stat se duc 864 de RON sub forma de impozite si contributii catre toate bugetele aferente. Calculele difera marginal pentru celelalte doua trepte de salariu minim. Intr-un an de zile, inseamna 20 miliarde de RON (peste 4 miliarde de euro), care daca ar lipsi de la bugete, trebuie inlocuite cu altceva. TVA-ul si accizele rezultate din consum sunt insuficiente.

Este nesustenabil un soc pe bugetul consolidat de peste 4 miliarde de euro, de aceea, propunerea eliminarii impozitelor si contributiilor pe salariul minim trebuie mult mai bine fundamentata.

In schimb, vad fezabila o diminuare cu o treime a impozitelor si/sau contributiilor celor platiti cu salariul minim. Ar insemna ca netul sa le creasca cu aproape 300 RON lunar, iar impactul pe bugetul general ar fi de numai 6 miliarde de RON anual, mai usor gestionabil.
Aceasta diminuare sa se faca fara afectarea Pilonului II, cum au fost deja pacaliti cei din constructii, deoarece pentru cei cu salariul minim, aproape sigur pensia privata e singura lor sursa de economisire.

Rezultatul celor 6 puncte de mai sus:

  • ne-am recastiga stabilitatea si predictibilitatea economica. Acestea sunt precum sanatatea: vezi ca sunt importante abia atunci cand nu le ai.
  • vom avea cresteri de salarii si pensii fara temerea ca, daca vine vreo recesiune sau criza, ne da totul peste cap.
  • avutia romanilor va creste, cel putin prin pensii private Pilon II si Pilon III.

Odata trecute socurile care ne sunt induse acum dinspre politicile agresive ale Guvernului, va trebui ca fortele sa se adune in jurul ideilor economice constructive. Cu gandirea pe termen scurt am ajuns aici, intr-o zona de nesiguranta, iar increderea poate fi redata doar printr-o gandire dincolo de ciclul electoral de 4 ani.

Cristian Tudorescu - consultant financiar, experienta de peste 15 ani in pietele financiare

Ce active aveau fondurile de...
Citeste si: Cu ce active au incheiat fondurile de pensii private obligatorii 2018


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
Pensiile speciale ale deputatilor si senatorilor, abrogate