Caderea Guvernului Viorica Dancila deschide calea catre trei scenarii posibile pentru Guvernul Romaniei. Economistii BCR subliniaza ca pentru rezolvarea problemei fiscale a tarii, viitorul Cabinet va avea nevoie de o puternica sustinere in Parlament si va depinde de existenta unei determinari reale la nivel politic in Romania.

Potrivit Constitutiei, presedintele Klaus Iohannis trebuie sa nominalizeze un candidat pentru pozitia de prim-ministru al Romaniei, dupa discutii prealabile cu partidele din Parlament. In momentul de fata nu este clar daca opozitia - in momentul de fata extrem de fragmentata – va putea sa nominalizeze un singur candidat pentru pozitia de premier, sau daca vor exista divergente intre partide.

“Situatia actuala politica vine in contextul unei stari fragile a finantelor publice, urmand sa fie nevoie de o puternica determinare la nivel politic, dar si de sustinere din partea Parlamentului in vederea adoptarii unor reforme care sa ‘intoarca’ politica fiscala relaxata (n.red. din ultimii ani). Deficitul bugetar ar putea ajunge la 4% din PIB in 2020 daca noua Lege a Pensiilor – ce presupune o crestere de 40% a acestora in septembrie 2020 – este implementata. Alte proiectii pentru anul 2021 indica un deficit de 5%, in functie de cresterea economica si in functie de cresterea pensiilor si a salariilor in sectorul public”, mentioneaza, intr-un raport adresat investitorilor, Eugen Sinca, economist-sef BCR.

Cele trei scenarii dupa motiunea de cenzura care a demis Guvernul Viorica Dancila

  • Primul scenariu: Presedintele Iohannis nominalizeaza liderul PNL, cel mai mare partid de opozitie din Parlament.
  • Al doilea scenariu: Urmatorul Guvern va fi unul de coalitie, sustinut de o mare parte dintre partidele politice aflate in Parlament, existand posibilitatea numirii unor ministri tehnocrati.
  • Al treilea scenariu: Actualul Guvern PSD ramane in functie avand prerogative limitate in urmatoarele luni, pana cand se gaseste o solutie pentru formarea noului Cabinet.

Calendarul politic al Romaniei este unul aglomerat in urmatoarele 12-18 luni, in noiembrie 2019 fiind programate alegeri prezidentiale, in vreme ce in noiembrie sau decembrie 2020 urmeaza alegeri parlamentare.

Potrivit Constitutiei, alegeri parlamentare anticipate sunt posibile daca Parlamentul respinge cel putin doua nominalizari pentru functia de premier al Romaniei.

Citeste si:
Orban anunta ca in viitorul guvern vor fi cel mult 16 ministere
Ludovic Orban: Prioritatea...

Scenariul alegerilor anticipate a fost adus in discutie si de anumiti reprezentanti ai opozitiei care nu s-au aratat dispusi sa formeze un nou Guvern fara o sustinere clara din partea Parlamentului.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
Cum va arata structura noului guvern PNL: ministerele care dispar