Codirlașu, CFA: La cum evoluează pandemia, închiderile țintite par doar o chestiune de timp în România

Recordurile aproape zilnice de cazuri noi de îmbolnăviri cu noul coronavirus, decese, sau pacienți internați în stare gravă la ATI vor împinge probabil autoritățile române să închidă “țintit” zonele unde riscul de infectare este ridicat, consideră Adrian Codîrlășu, președintele CFA România, Asociația analiștilor financiari certificați internațional.

“După primul val, care a prezentat un element de noutate, trendul la nivel global este de închidere țintită (vs generalizată în primul val) a zonelor unde riscul de infectare este ridicat. Cred că, la cum evoluează epidemia în România, asemenea închideri țintite sunt doar o chestiune de timp. Și, da, impactul asupra economiei va fi negativ”, a declarat Codirlașu.

Chiar și în lipsa unei închideri a economiei, accentuarea crizei medicale, care se întâmplă în România, va avea un efect economic negativ, adaugă președintele CFA România. “Va interveni prudența în a consumă, datorită riscului de șomaj, și în a merge în locuri aglomerate, datorită riscului de infectare. Fără rezolvarea crizei medicale, nu va putea fi restabilită încrederea în economie și revenirea consumului”.

Citiți și Ce impact va avea COVID-19 asupra economiei din România în următoarea perioadă: estimările analiștilor

Totuși, un element pozitiv constă în faptul că firmele românești sunt mai pregătite în prezent să înfrunte un al doilea val al crizei COVID-19, după ce, în primul semestru din 2020, au fost forțate să accelereze puternic procesele de automatizare, au inovat și au făcut investiții pentru a permite lucrul la distanță al salariaților.

Citeste si:
Ce impact va avea COVID-19 asupra economiei din România în...
Ce impact va avea COVID-19...
Citeste si:
Temperatura normala a corpului
Temperatura normala a corpului

“Alegerile au complicat adoptarea măsurilor pentru atenuarea crizei medicale”

Apropiatele alegeri locale și parlamentare au complicat ecuația rezolvării crizei provocată de noul coronavirus, adoptarea măsurilor necesare fiind îngreunată.

“Fără rezolvarea acestei crize medicale îmi este greu să cred că va reveni încrederea consumatorului în economie și implicit a consumului la valorile anterioare. Rezolvarea crizei medicale va presupune însă cheltuieli publice semnificative”, subliniază Codirlașu.

Acesta consideră că o atenție specială trebuie acordată fondurilor publice cheltuite în vederea păstrării locurilor de muncă, deoarece, cu cât riscul de șomaj este mai redus, cu atât disponibilitatea populației de a consuma va fi mai mare. În acest context, măsurile de felxibilizare a pieței muncii sunt binevenite.

“Un alt domeniu unde este nevoie de fonduri publice este atenuarea șocului reducerii consumului și a unui potențial blocaj financiar asupra companiilor din economia reală. Un program guvernamental care a avut succes în acest domeniu este IMM Invest”.

Citeste si:
Sondaj: Independența financiară a românului depinde aproape...
Sondaj: Independența...

România a intrat însă în acestă criză cu un handicap - cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană (peste 4%). Prin urmare, banii publici trebuie utilizați cât mai eficient, deoarece sunt puțini.

România nu își permite măsuri pătură pentru toată economia. Ajutoarele guvernamentale trebuie concentrate către sectoarele cele mai lovite de criză

Spre exemplu, Germania, care este o țară de referință în lupta cu acest coronavirus, a intrat în acesta criză cu un excedent bugetar de 1,5% din PIB.

Cum a ajuns CFA România una dintre cele mai respectate asociații profesionale pe plan local și internațional

Adrian Codirlăşu, a fost desemnat recent câştigător la categoria 'Voluntarul anului', pentru regiunea EMEA, în cadrul competiţiei organizate de CFA Institute.

Citeste si:
Iohannis, despre creșterea pensiilor: Evident că acești bani nu există
Iohannis, despre creșterea...

Totodată, Asociaţia CFA România a fost una dintre cele trei organizaţii finaliste la categoria 'Impact şi Inovaţie', la care a participat cu proiectul de educaţie financiară 'Generaţia I' - generaţia independentă, şi cu studiul 'Viitorul Sistemului de Pensii din România'.

’Generația I’ este un proiect de educație financiară, care a devenit un exemplu pentru celelalte societăți CFA din Europa Centrală și de Est.

“Prin acest proiect am vrut să atragem atenția asupra ne-sustenabilității sistemului public de pensii în condițiile trendului demografic care se manifestă în România (avem a doua cea mai mare migrație din lume după Siria). Două rezultate ale acestui proiect sunt site-ul Generația independanta: www.generatiaindependenta.ro și studiul CFA Society România: “Viitorul sistemului de pensii din România”, explică Adrian Codirlașu.

Pe lângă aceste proiecte CFA România a continuate să realizeze, în fiecare lună, sondajul și Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA Society România, sondaj care are o largă acoperire în media economică românească și de asemenea este publicat de Refinitiv (Thomson Reuters).

În același timp, CFA România a continuat proiectele din domeniul academic: “CFA Institute Research Challenge Competition” – o competiție globală între studenți, de realizarea a unui raport de analiză financiară asupra unei companii listate și „CFA Ambassadors” – proiectul de promovare a titlului CFA în universitățile din România și Republica Moldova.

Totodată, pentru candidații în programul CFA cât și pentru membrii asociației a fost organizat, pentru prima dată, un program de mentorship – platforma, prin care liderii actuali cu experiență sprijină dezvoltarea profesională a viitorilor lideri.

Sursa foto: CFA Romania

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri