Deficitul comercial, o importantă provocare pentru noua guvernare

România a înregistrat în primele zece luni ale anului un deficit comercial de 14,85 miliarde euro, cu 827,5 milioane euro mai mare decât în perioada similară din 2019, după ce exporturile au scăzut cu 12,2%, iar importurile au scăzut cu 8,7% arată datele publicate de INS.

În total, exporturile s-au ridicat la 51,07 mld. euro, iar importurile la 65,93 mld. euro.

În luna octombrie, deficitul balanţei comerciale a fost de 1,79 miliarde euro, după ce exporturile s-au redus cu 1,1% faţă de perioada similară a anului trecut, la 6,26 mliliarde euro, iar importurile au scăzut cu 2,9%, până la 8,05 miliarde euro.

(vezi: Cristian Bellu. Ziarul Financiar.10/dec/2020).

Datele arată o situație gravă și periculoasă nu doar pentru punerea în aplicare a unui eventual program de relansare creat printr-un melanj de măsuri cuprinse în programele partidelor aflate temporar în regim de coaliție guvernamentală dar și pentru dezvoltarea pe termen lung a României. Mărimea deficitului și structura lui arată că structura economiei este în stare de subdezvoltare raportată la parametrii europeni, incapabilă să-și valorifice intern resursele primare și să utilizeze avantajele oferite de participarea cu drepturi depline la mișcarea pieții libere europene.

Ar fi necesar ca noul guvern, având patru ani de stabilitate previzibilă, să considere problema deficitului comercial ca pe o importantă provocare a realizării corecte și efcieinte a actului de guvernare, ca pe o prioritate a politicilor econoimice ce le va concepe.

Din acest punct de vedere, consider necesar să se aibă în vedere câteva elemente de principiu și management guvernamental, reieșite din consecințele unor mari și importante schimbări actuale ale paradigmei procesului de integrare europeană dar și din experiența de succes a unor țări membre UE.

  1. Consecințe ale Brexit-ului asupra situației balanței comerciale a României

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va crea, în cazul unei ieșiri fără existența unui acord, probleme și pentru balanța noastră comercială în sensul reducerii substanțiale sau chiar blocării unei importante părți a exportului românesc pentru piața britanică.

Conform ” The Independent” din 10/dec/2020, premierul Boris Johnson a afirmat că este foarte posibi să nu se ajungă la un acord ( ”Is now a strong possibility of no-deal”) că „a venit momentul” ca afacerile și publicul să se pregătească de acest rezultat al negocierilor, chiar dacă discuțiile între părți încă nu s-au încheiat încă”.

Dacă ne referim la România, ce afaceri și ce public ar trebui să se pregătească pentru lipsa de rezultate a negocierilor dintre Marea Britanie și UE ?

Răspunsul îl găsim în conștientizarea dezastrului pe care îl va înregistra exporturile românești în cel puțin două grupe de mărfuri : componente pentru industria auto dar, mai ales, confecții -tricotaje-încălțăminte.

”România produce haine, fibre textile şi încălţăminte în valoare de 22 mld. lei (4,4 mld euro) anual, adică echivalentul a 2% din PIB, industria având o pondere de circa 1,3-1,4% în totalul cifrei de afaceri a mediului de bussiness local în 2019.

Un Brexit fără acord ar putea lăsa 130.000 de mucitori din Europa fără loc de muncă, iar Româ­nia ar fi a treia cea mai afectată ţară, arată un raport al Confederaţiei Eu­ropene a Producătorilor de Haine şi Textile. Mai exact, 12.000 de locuri de mun­că din industria textilă din Româ­nia ar putea fi în pericol în condiţiile în care premierul Marii Britanii Boris John­son, nu ajunge la niciun acord cu Ursula von der Leyen, preşedintele Co­misiei Euro­pene, în negocierile pri­vind rela­ţiile bilaterale post-Brexit.

În cazul unui Brexit fără acord, Italia, România şi Portugalia ar avea de suferit cel mai mult din blocul co­munitar, fiecare urmând a pierde 27.000, 12.000 şi respectiv 11.000 de lo­curi de muncă. Asta înseamnă că în Italia mai bine de un sfert dintre angajaţii din domeniu şi-ar pierde slujbele, pe când în România ponderea este de 12%, potrivit Euratex.” ( vezi : Ema Apostu. DcNews. 11/dec/2020)

  1. Efectele programului investițional asupra contului curent, cu deosebire asupra deficitului comercial.

În ultimii treizeci de ani, structura economiei românești a devenit din ce în ce mai mult de tip manufacturier și de subantrepriză. Aceasta înseamnă că s-a redus simțitor capacitatea economiei românești de a susține oferta de materii, materiale și utilaje pe piața internă a investițiilor. Concluzia este că : programul investițional este actualmente majoritar susținut prin import cu consecințe asupra deficitului comercial.

De exemplu, accentul pus pe investițiile în infrastructură ridică presiunea pe import deoarece cea mai importantă materie primă a acestui tip de investiție: bitumul, se importă în proporție de cca 70% deși înainte de 1990, România era mare exportator al acestui produs rezultat din rafinarea petrolului.

În ciuda faptului că, în România, există un producător de bitum rutier (doar unul) – Rafinăria Vega Ploieşti, care realizează un produs de calitate superioară, dar mai scump, piaţa este dominată de materiale importate, de o calitate inferioară, dar mai ieftine.

Astfel, potrivit unei situaţii a INS, în 2019, România a importat aproape 510.000 de tone de bitum, în valoare de 103 milioane de euro.

Având în vedere că România are un consum anual de 600.000 de tone de bitum, iar 510.000 de tone reprezintă importuri, rezultă că doar 15% din consum este asigurat de producţia locală.

Cea mai mare parte din bitumul folosit pentru covorul asfaltic din România provine din import, principalele tări de provenienţă fiind Polonia şi Ungaria, care împreună acontează peste jumătate din toată cantitatea. Alte surse mai sunt Serbia, Austria, Italia sau Rusia.

În România nu se mai produce niciun utilaj necesar construcției de infrastructură ceea ce face ca, și din acest punct de vedere, importul să fie pe trend ascendent. Se importă chiar și escavatoare deși se produceau la Brăila înainte de anul 2000.

Investițiile în construcții civile și imobiliar care încă întregistrează creșteri își bazează aprovizionarea cu materii și materiale în proporție de cca 80% din import.

Conform Revistei Construcțiilor, se importă ciment, faianța, gresie, sticlă, fier beton, grinzi metalice, țiglă, feronerie, instalații sanitare, materiale izolante din Italia, Spania, Turcia, Ucraina, Polonia și China.

Există insă o posibilitate de contracarare a efectelor negative pe care investițiile în infrastructură/construcții le au asupra balanței comerciale. Astfel se cere o politică de accelerare și suplimentare a programelor de investiții în ramuri și sectoare ce pot contribui rapid la echilibrarea balanței comerciale.

Problema constă în găsirea unor mijloace de reducere a importurilor prin creșterea ofertei pe piață a produselor românești. Desigur, ar fi ideal dacă am putea produce intern, în timp rezonabil, produsele pe care le importăm pentru susținerea programelor de investiții mai sus citate, dar nu este posibil în lipsa unei politici reale de reindustrializare. Este însă posibil să se echilibreze balanța prin reducerea importurilor altor produse, în primul rând cele din categoria agro-alimentară. Concluzia este că ar trebui accelerat un program de investiții în industria procesatoare care să aducă pe piață cantități sporite de alimente prelucrate intern.

România importă între 68-70% din produsele alimentare față de Ungaria sau Polonia care importă între 15-20%. (vezi : Polandin.com).

  1. Reorientarea geoeconomică a fluxurilor comerciale

Una dintre căile urmate de multe țări din zona UE pentru eficientizarea schimburilor comerciale și echilibrarea balanței comerciale după criza din 2007-2008 a fost orientarea spre zona economică extracomunitară, în special zona Asia de sud est. În prezent condițiile de orientare spre astfel de zone economice extracomunitare sunt mult mai favorabile prin apariția unui acord zonal de liber schimb.(RCEP- The Regional Comprehensive Economic Partenership)

” Acest acord comercial, cel mai mare din lume, reprezintă 30% din PIB-ul mondial. El propune reducerea tarifelor (în valoare de 90%) majorității produselor comercializate între țările semnatare, ceea ce le va permite să își mărească PIB-ul cu 0,2 %.

RCEP va crește fluxurile economice dintre țările partenere și va conduce, într-un timp foarte scurt (în termen de doi până la cinci ani), la stabilirea unor standarde comune. ” ( vezi : Michael G. Plummer: ” The RCEP will change the economics and politics of the region”. John Hopkins School of Advanced International Studies.18/nov/2020).

România ar putea să-și manifeste interesul nu doar strict comercial cu o astfel de zonă ci și din punctul de vedere al atragerii în țară a unor segmente de producție din lanțurile valorice dezvoltate la nivelul zonei respective. O astfel de participare la producerea unor segmente de lanț valoric ar contribui la echilibrarea soldului balanței comerciale.

Un exemplu este cazul Ungariei care a dezvoltat o extrem de profitabilă colaborare cu Compania Huawei, participând nu doar la producerea unor elemente și părți componente ale produselor dar și prin înființarea la Budapesta a celui mai mare centru de cercetări în domeniul 5G din Europa al acestei Companii .

În România, legea pentru introducerea tehnologiei 5G este încă neclară deoarece guvernarea precedentă a dorit să respecte ad literam memorandumul încheiat cu fosta Administrație Trump fără a efectua o analiză sau un studiu de fundamentare pentru a cunoaște prin propria evaluare avantajele sau dezavantajele conlucrării cu Compania Huawei deși, oferta prezentată de ei este cea mai convenabilă sub raportul cost-calitate-mentenanță.

Noua guvernare, ținând seama de importanța pe care ar avea-o colaborarea cu acest furnizor și printr-o influență pozitivă asupra balanței comerciale ar trebui să reevalueze poziția anterioară mergând doar pe calea obținerii celui mai bun rezultat economic.

Criza economică este iminentă și dificultățile economice ale acestei perioade sunt prea mari pentru a nu se baza în orice act sau tranzație economică și comercială în exclusivitate doar pe principiul profitabilității și al avantajului economic.

Sursa foto: Agerpres


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri