Datele arată o intensificare a recoltării masei lemnoase, însă nu indică automat o reducere echivalentă a suprafeței împădurite. Recoltarea include mai multe tipuri de tăieri, inclusiv lucrări de conservare, regenerare și igienă.
Rășinoasele și fagul reprezintă cea mai mare parte a lemnului recoltat
Rășinoasele au reprezentat 40,4% din volumul total de masă lemnoasă recoltată în 2025, iar fagul a avut o pondere de 30,8%, conform Agerpres.
Stejarul a reprezentat 12,5% din total, diversele specii tari, precum salcâmul, paltinul, frasinul și nucul, au însumat 10,3%, iar speciile moi, precum teiul, salcia și plopul, 6%.
Din întreaga cantitate recoltată, 95,9% a fost destinată persoanelor juridice atestate pentru activități de exploatare forestieră. Persoanele fizice care pot exploata lemn din pădurile proprii au reprezentat 4,1%.
Potrivit Legii nr. 331/2024 privind Codul silvic, exploatarea masei lemnoase este realizată de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală responsabilă de silvicultură.
Prin excepție, persoanele juridice și fizice pot exploata fără atestare cel mult 20 de metri cubi pe an din pădurile pe care le dețin.
Aproape două treimi din lemn au provenit din păduri publice
În 2025, din pădurile proprietate publică au fost recoltate 12,628 milioane de metri cubi de lemn, echivalentul a 65,1% din volumul total.
Pădurile proprietate privată au furnizat 30,1% din masa lemnoasă recoltată, iar vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a reprezentat 4,9%.
Comparativ cu 2024, volumul recoltat din pădurile publice ale unităților administrativ-teritoriale a crescut cu 11,6%.
În pădurile private, avansul a fost de 7,6%, iar în pădurile proprietate publică a statului, de 0,8%.
În schimb, volumul de lemn recoltat din vegetația forestieră situată în afara fondului forestier a scăzut cu 3,6%.
Produsele principale au reprezentat aproape trei sferturi din volum
Produsele lemnoase principale au reprezentat 74,3% din volumul total recoltat în 2025.
Produsele secundare au avut o pondere de 21,8%, iar produsele de igienă au reprezentat 3,9%.
Față de anul precedent, masa lemnoasă provenită din produse secundare a crescut cu 4,4%, cea din produse principale cu 4,2%, iar volumul produselor de igienă a urcat cu 0,9%.
Nord-Est și Centru concentrează peste jumătate din recoltări
Regiunea Nord-Est a concentrat 28,3% din masa lemnoasă recoltată în România în 2025, iar regiunea Centru, 22,9%.
Regiunea Vest a reprezentat 12,8% din total, Nord-Vest 11,9%, Sud-Muntenia 9,4%, Sud-Vest Oltenia 7,6%, Sud-Est 6,9%, iar București-Ilfov 0,2%.
Rășinoasele au reprezentat cea mai mare parte a masei lemnoase recoltate în Nord-Est, cu 62,7%, și în Centru, cu 53%.
Stejarul a avut cea mai mare pondere în București-Ilfov, unde a reprezentat 57,7% din volumul recoltat.
Fagul a dominat în Vest, cu 44,2%, în Sud-Vest Oltenia, cu 39,3%, în Nord-Vest, cu 37,8%, în Sud-Est, cu 34%, în Centru, cu 31,2%, și în Sud-Muntenia, cu 29,2%.
Suceava conduce topul județelor
Suceava a înregistrat cea mai mare cantitate de masă lemnoasă recoltată în 2025, cu 11,5% din totalul național.
Județul a fost urmat de Neamț, cu 7,9%, Harghita, cu 7,6%, și Bacău, cu 5,4%.
Cele mai mici cantități au fost recoltate în Giurgiu, cu 0,6%, Ialomița, cu 0,5%, Olt, cu 0,4%, Galați și Teleorman, cu câte 0,3%, Constanța și Ilfov, cu câte 0,2%, Brăila, cu 0,1%, și municipiul București, cu mai puțin de 0,1%.
Tăierile de conservare au dominat suprafețele exploatate
În 2025, tăierile de conservare au fost realizate pe 59,7% din suprafața totală parcursă cu tăieri.
Tăierile de regenerare în codru au reprezentat 38,6%, cele de regenerare în crâng 1,6%, iar tăierile de substituire și refacere a arboretelor slab productive și degradate au avut o pondere de 0,1%.
Tăierile rase au reprezentat 3,5% din suprafața parcursă cu tăieri de regenerare în codru.
Suprafețele de pe care lemnul a fost recoltat în totalitate urmează să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice, potrivit datelor INS.
