Florin Cîțu, premierul României, a afirmat că datele Eurostat, potrivit cărora România are cele mai mici prețuri la alimente UE, dezmint „încă un fake news” – acela că prețurile ar fi explodat în România. Totuși, faptul că România are cele mai mici prețuri din Uniune – ceea ce este adevărat – nu înseamnă automat și că prețurile nu ar fi crescut foarte mult în ultima perioadă. În plus, cele mai mici prețuri din UE la alimente nu îi încălzesc prea mult pe români, al căror salariu mediu net este printre ultimele din Uniune, atât nominal cât și la forța de cumpărare.

Wall-Street.ro a calculat ce procent din salariul mediul al unui român se duce pe alimente și cum stăm la acest capitol față de vecinii maghiari și bulgari, dar și față de țările din vestul Uniunii.

În ciuda prețurilor mici din economia românească, cifrele arată că la fel de mică este și puterea de cumpărare a românului obișnuit, capitol la care suntem codași în Uniunea Europeană. Așadar, faptul că România are cele mai mici prețuri din Europa nu îi este de mare ajutor românului, care, cu salariul net, va cumpăra mai puțin decât cetățenii din majoritatea statelor UE cu salariile nete din țările respective, chiar dacă acolo prețurile sunt mai mari.

Suntem printre ultimii din Europa...chiar și la aspectele la care ne descurcăm cel mai bine

În teorie, faptul că piața românească are cele mai mici prețuri din Europa ar trebui să îl avantajeze pe român și să îi permită să cumpere mai multe produse decât vecinii și partenerii săi din Uniune care au prețuri mai mari. Însă reversul medaliei din economia românească este dimensiunea redusă a salariului mediu net (față de salariile din celelalte țări), care îi împiedică pe români să se bucure de avantajele teoretice ale prețurilor mai mici. Asta nu înseamnă decât că suntem printre ultimii din Uniunea Europeană chiar și la aspectele la care ne descurcăm cel mai bine. Adică deși avem cele mai mici prețuri, reușim să cumpărăm cel mai puțin din UE cu veniturile salariale din țara noastră.

Coșul cu alimente și cât îi costă el pe cetățenii statelor UE

Acest concluzi sunt evidente alcătuind un coș ipotetic cu cinci produse alimentare de bază (Florin Cîțu referindu-se, în declarația sa, la prețurile mici din România la alimente):

  • 1 kilogram de carne de pui file,
  • un kilogram de brânză,
  • un kilogram de cartofi,
  • un litru de lapte,
  • un carton cu 12 ouă.

Astfel, valoarea coșului de cumpărături menționat mai sus este de 12,7 euro în România, într-adevar cel mai mic preț din UE. Totuși, raportat la salariul mediu net, coșul românesc este al doilea cel mai scump dintre țările analizate. Mai exact, țara noastră se află astfel pe locul 11 din cele 12 luate în calcul deoarece 1,7% din salariul mediu net al românilor se duce pe un coș simplu de cumpărături cu alimente de bază.

Mai rău stau doar bulgarii pe lista noastră, cu un coș de 13,09 euro, care îi costă 2,25% din salariu pe vecinii noștri. Cele mai bine în clasament stau Suedia și Germania, produsele din coș costându-i pe cetățenii respectivelor țări 0,78%, respectiv 0,82% din salariul mediu net local.

Practic, deși românii beneficiază de cele mai mici prețuri la alimente din UE, în realitate plătim de două ori sau chiar mai mult decât plătesc nemții sau suedezii pe aceleași produse, dacă ar fi să luăm în calcul și nivelul salariilor.

Poziția Țara Preț coș alimente (euro) Salariu mediu net lunar (euro) Cât reprezintă coșul de alimente din salariul mediu
1 Suedia 22,1 2.802 0,78%
2 Germania 21,1 2.559 0,82%
3 Austria 28,7 2.740 1,05%
4 Spania 19,3 1.784 1,08%
5 Franța 31,3 2.441 1,28%
6 Polonia 12,5 928 1,34
7

Portugalia

15 1.004 1,49%
8 Italia 25,9 1.729 1,5%
9 Cehia 16,8 1.116 1,5%
10 Ungaria 13 857 1,52%
11 România 12,7 743 1,7%
12 Bulgaria 13,4 595 2,25%

Sursa date: Numbeo, Eurostat, calcule Wall-Street.ro

INS și rata crescută a inflației îl contrazic pe Cîțu

Dincolo de alte considerații de ordin rațional și factual, datele oficiale au arătat limpede, de-a lungul ultimelor șase luni, că rata inflației a crescut semnificativ în economia românească. Mai concret, ea aproape s-a dublat de la sfârșitul anului 2020, când măsura 2,1% și până în luna mai a acestui an, când a ajuns la nivelul de 3,8%. Încă de la raportul trimestrial al Institutului Național de Statistică (INS) pe 2021 s-a prognozat că inflația va ajunge la 4,1% la finalul anului, iar cu actuala evoluție considerabilă a ratei inflației este posibil ca prognozele ajustate după al doilea trimestru să înainteze o cifră și mai mare privind nivelul pe care îl va atinge la sfârșitul lui 2021. Ipoteza aceasta este confirmată de analiștii băncilor BRD și BCR, care estimează, pentru finalul anului, că rata inflației va atinge 4,4%, respectiv 4,5%.

Toate aceste lucruri sunt nimic altceva decât reflectări ale prețurilor care au crescut semnificativ și care vor continua să crească, iar aceste realități evidente intră în contradicție cu cele declarate de domnul Cîțu.

O altă evoluție care indică de asemenea slăbirea puterii de cumpărare a monedei naționale este deprecierea acesteia în raport cu celelalte monede, în principal cu euro. Făță de prețul înregistrat la începutul lunii ianuarie, de 4,8691 lei pentru un euro, leul s-a depreciat constant, atingând maxima istorică de 4,9279 în luna aprilie, ceea ce înseamnă o scădere de 1,2% în mai puțin de patru luni. Mai mult decât atât, economiștii de la CFA căzut de acord în estimarea că până la finalul anului, un euro va atinge prețul de cinci lei, ceea ce va însemna o scădere de 2,68% a leului în fața euro în 12 luni.

Sursa foto: Agerpres

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri