Discuțiile din mediul politic cu privire la proiectul privind plafonarea prețurilor la alimentele de bază din România au stârnit furia industriei alimentare, în vreme ce economiștii atrag atenția că ”înghețarea” prețurilor ar putea lăsa rafturile goale, precum în perioada comunistă. Dincolo de acest lucru, bugetul României, aflat deja sub presiune, ar face cu greu față unei compensări ”în masă” a prețurilor, o măsură mai viabilă fiind distribuirea unor vouchere de cumpărături persoanelor cu venituri foarte mici, consideră Adrian Codirlașu, Vicepreședintele CFA România.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat săptămâna aceasta că un proiect pentru plafonarea preţurilor alimentelor de bază va fi avansat după o discuţie cu hipermarketurile şi cu producătorii şi va presupune o compensare şi nu obligarea producătorilor să vândă sub preţul de producţie.
”Se pune problema în următorul fel: de ce un producător din România ar vinde pe plan local, la un preț mic, plafonat, când ar putea să vândă în UE, la un preț mai mare? Acesta este un risc important al plafonării, faptul că oferta poate dispărea. Așa se întâmpla în comunism când prețurile erau mici, doar că produsele nu se găseau, nu exista ofertă”, menționează Adrian Codirlașu, Vicepreședintele CFA România, organizație care îi reunește pe specialiștii financiari deținători ai titlului Chartered Financial Analyst – cea mai apreciată certificare de analist financiar.
Sursă date: Registrul Comerțului
Date valabile la 9 februarie 2022. Au fost luate în calcul următoarele mărci pentru produsele de bază selectate: Făină 000 Băneasa 1 kg, Ulei Floriol 1 litru, Zahăr Coronița 1 kg, Lapte Zuzu 1,5% grăsime 1 litru, Orez Pilaf Atifco 1 kg.
Într-o piață deschisă este extrem de greu de impus o plafonare a prețului la alimente pentru că vor pleca în export produsele.
Adrian Codirlașu, CFA România
Codirlașu adaugă faptul că nici importatorii nu ar avea de ce să aducă produse în România dacă prețul acestora ar fi plafonat și s-ar situa sub cel de vânzare sau dacă marja ar fi extrem de mică.
În Ungaria, guvernul condus de Viktor Orban a decis în ianuarie plafonarea prețurilor la șase produse de bază: zahărul, făina de grâu, uleiul de floarea-soarelui, muşchiul de porc, pieptul de pui şi laptele cu 2,8% de grăsime. Premierul a justificat măsura prin creşterea preţurilor la energie şi a adăugat că aceste alimente vor putea fi cumpărate la preţ redus începând din 1 februarie.
”Într-o economice centralizată și închisă, producătorii, într-adevăr, pot fi obligați să vândă doar pe piața locală, dar într-o piață deschisă este extrem de greu de impus o asemenea măsură pentru că vor pleca în export produsele. Vedem și în Ungaria că a dispărut oferta și încep să se introducă raționalizări odată cu prețurile stabilite de guvern”, spune reprezentantul CFA.
Guvernul maghiar a mai decis și să oblige marile magazine să aibă mereu pe stoc produsele de bază, decize care a dus la o raționalizare în anumite lanțuri de retail. Astfel, Lidl Ungaria a stabilit cantități maxime pe care o persoană le poate achiziționa la o singură cumpărătură: zahăr – 10 kg, făină – 10 kg, lapte UHT – 12 litri, ulei de floarea soarelui – 10 litri.
”În Ungaria ultimilor ani s-au luat măsuri care nu fost în sprijinul economiei de piață, ci dimpotrivă. Astfel de măsuri, printre care și naționalizarea fondurilor de pensii private, au efecte negative pe termen scurt și lung. Din acest motiv nu aș vedea Ungaria ca un exemplu de urmat pentru România din acest punct de vedere (n.red. plafonarea prețurilor la alimente)”, consideră Adrian Codirlașu.
Citiți și Ungaria recurge la plafonarea prețurilor la combustibili, după ultimele scumpiri
Patronatele alimentare: plafonarea prețurilor la alimente va duce la concedieri și firme închise
Federaţia Romalimenta, asociație care reunește majoritatea patronatelor din industria alimentară, consideră că o eventuală plafonare a preţului alimentelor va genera, pe lângă o aparentă şi trecătoare calmare a preţurilor, ”o cascadă de efecte negative persistente pe întregul lanţ agroalimentar”.
”Producătorii alimentari din România au nevoie de stabilitate, predictibilitate și de sprijin constant din partea decidenților pentru a-și putea continua activitatea în această situație dificilă, iar impunerea unei plafonări artificiale nu va face decât să pună în pericol capacitatea lor de a-și continua activitatea. Prin adoptarea unei astfel de măsuri, apare riscul unei crize alimentare majore, pentru că industria nu va putea suporta pierderile, multe companii își vor înceta activitatea, iar aprovizionarea alimentară a populației va fi afectată direct şi imediat”, menționează reprezentanții Romalimenta.
| Produsul | Scumpire față de octombrie 2020 |
|---|---|
| Ulei comestibil | +26,29% |
| Cartofi | +18,04% |
| Margarină | +8,68% |
| Alte legume și conserve de legume | +7,04% |
| Telemea oaie | +6,92% |
| Pâine | +6,84% |
Sursă date: INS
Date valabile la nivelul lunii octombrie 2021 (cele mai recente date disponibile la ora publicării articolului)
Astfel, patronii din industrie spun că adoptarea plafonării va avea ca efect imediat periclitarea aprovizionării populației cu produse, previzionându-se o criză alimentară accentuată, lipsurile de pe piață stimulȃnd specula şi economia subterană.
Soluția de compromis: vouchere de cumpărături pentru persoane cu venituri reduse
Cu un deficit bugetar de 80 miliarde de lei (6,7% din PIB) în 2021, România nu se află într-o poziție tocmai confortabilă când vine vorba de acordarea unor noi runde de compensări, fie că vorbim de cele la energie sau alimente.
Persoanele cu venituri mici au fost cele mai lovite de scumpiri și au nevoie de ajutor. Prin acordarea voucherelor, statul poate face diferența și ar putea să fie o soluție optimă și din punct de vedere al cheltuielilor bugetare.
Adrian Codirlașu, CFA România
În aceste condiții, posibilitatea ca statul român să subvenționeze de la buget prețul alimentelor de bază pentru toată populația țării pare un obiectiv dificil de pus în practică.
Economiștii spun că o soluție de compromis ar putea să fie acordarea unor așa-zise bonuri de cumpărături persoanelor cu venituri foarte mici.
”Având în vedere constrângerile bugetare, o soluție ar fi acordarea unor vouchere persoanelor cu venituri foarte mici, vouchere care să fie folosite doar pentru alimente de bază în supermarketuri. Este evident că persoanele cu venituri mici au fost cele mai lovite de scumpiri și au nevoie de ajutor. Prin acordarea voucherelor, statul poate face diferența și ar putea să fie o soluție optimă și din punct de vedere al cheltuielilor bugetare”, consideră Adrian Codirlașu.
Alți economiști subliniază că impactul bugetar este dificil de cuantificat clar în momentul de față, având în vedere că nu există date clare cu privire la alimentele vizate de plafonări și nivelul de consum al acestora.
”Nu avem o definiție a ‘alimentelor de bază’ în momentul de față. Nu știm ce consideră guvernul că este un aliment de bază și care este consumul acestora. Implicit, în momentul de față este greu de aniticipat cu exactitate impactul bugetar. Desigur, dacă guvernul își va dori cu orice preț plafonarea, aceasta se poate face, așa cum și în Ungaria s-a întâmplat”, a declarat economistul șef al uneia dintre cele mai mari bănci locale.
Potrivit declarațiilor făcute de liderul PSD Marcel Ciolacu, proiectul privind plafonarea prețurilor la alimentele de bază va fi prezentat după discuțiile cu reprezentanții hipermarketurilor din România și cu producătorii. Ulterior discuțiilor, ministrul de resort ar urma să vină în coaliție să prezinte propunerile, ultimul pas fiind decizia politică cu privire la proiect.
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
