Moneda euro prezintă în continuare tendințe de scădere pe fondul problemelor cauzate de criza din energie. Fintechului iBanFirst, furnizor european de schimb valutar și plăți internaționale, a făcut o analiză despre soarta monedei unice europene și a economiilor din blocul comunitar.
Moneda euro ponderată la tranzacționare (în raport cu 42 de alte monede) se află la cel mai slab nivel din 2017 încoace, conform reprezentanților iBanFirst. Din punctul lor de vedere, Banca Central Europeană nu poate face nimic în acest sens, iar ratele mai ridicate ale dobânzilor nu vor oferi prea mult ajutor monedei euro. Dacă criza energetică va continua în lunile următoare analiștii cred că un euro ar putea ajunge la valoarea de 90 de cenți americani, față de 1,02 dolari cât este în prezent.
În ce privește leul românesc, previziunile analiștilor sunt mai pozitive. Aceștia cred că Banca Națională a României (BNR) o să recurgă la intervenții care o să stabilizeze moneda națională.
„Prognoza noastră pe termen scurt rămâne neschimbată pentru EUR/RON în jurul pragului de 4,95, un nivel confortabil pentru BNR. Dacă volatilitatea crește și/sau criza energetică slăbește și mai mult euro, BNR va recurge probabil la intervenții valutare și rate mai mari. Credem că acest lucru ar putea avea succes pentru a apăra stabilitatea EUR/RON”, declară reprezentanții iBanFirst.
Citeste si:
Uniunea Europeană se confruntă cu o furtună perfectă
Reprezentanții iBanFirst au o prognoză sumbră legată de viitorul economic al Uniunii Europene. Criza energetică provocată de sistarea gazelor rusești în Europa, simultană cu situația politică instabilă din Italia și îngrijorările legate de o nouă pandemie creează probleme în economia Uniunii Europene.
„Suntem pesimiști cu privire la Uniunea Europeană. Inflația este determinată în cea mai mare parte de forțe externe. Riscul politic revine pe ordinea de zi odată cu alegerile anticipate din Italia de pe 25 septembrie. Sondajele sugerează că un guvern populist de dreapta va câștiga alegerile, iar acest lucru înseamnă influențe nefavorabile semnificative pentru datoria Italiei și o posibilă întârziere în punerea în aplicare a investițiilor fondului de redresare. O nouă pandemie lovește și ea (Organizația Mondială a Sănătății a declarat epidemia de variolă a maimuței o urgență de sănătate publică de interes internațional). Și, în cele din urmă, încrederea și așteptările firmelor sunt la minime record, deoarece criza energetică continuă să tensioneze economia”, menționează reprezentanții companiei de Fintech.
Citeste si:
Europa nu e pregătită ca Rusia să închidă robinetul cu gaze
O să reușească Europa să folosească modalități de substituire a gazului rusesc? Analiștii iBanFirst cred că dacă Rusia decide să taie complet gazul, PIB-ul ar putea scădea cu până la 6% în unele țări europene mai afectate.
„La 26 iulie, miniștrii energiei din UE au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% de la 1 august 2022 și 31 martie 2023. Este puțin probabil ca acest acord să fie pus în aplicare pe deplin, deoarece există aproape la fel de multe excepții și posibilități de a solicita o derogare câte state membre sunt în UE. Ne temem că UE nu va evita o raționalizare a energiei electrice în această iarnă. Riscul unei recesiuni este în creștere. Dacă Rusia decide să taie complet gazul (ceea ce este probabil), FMI estimează că PIB-ul ar putea scădea cu până la 6% în unele dintre țările cele mai afectate”, menționează aceștia.
Citeste si:
Un ciclu de înăsprire monetară mai scurt în zona euro decât în Statele Unite
Din punctul de vedere al analiștilor, divergențele de politică monetară dintre Banca Centrală Europeană (BCE) și Rezerva Federală a SUA (Fed) rămâne unul dintre principalii factori care stau la baza deprecierii monedei euro. În timp ce Fed și-a început ciclul de înăsprire în martie (creștere cu 225 de puncte de bază de atunci), BCE a așteptat până în iulie (creștere cu 50 de puncte de bază).
La jumătatea lunii iulie, Comisia Europeană și-a redus semnificativ previziunile privind PIB-ul pentru 2023 pentru zona euro, de la 2,3% în mai la 1,4%. Acest procent este în continuare optimist, în opinia iBanFirst.
„Noi estimăm că creșterea PIB-ului va fi mai scăzută, în jur de 1% în 2023”, declară analiștii.
Citeste si:
Sursa foto: Tero Vesalainen / Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
