Economia va continua să decelereze anul viitor, existând chiar un risc de recesiune, deşi nu este scenariul de bază, consideră Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România. Acest scenariu a fost adus în discuție și de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Acesta a subliniat că dacă România ar fi forțată să aibă un plan privind reducerea deficitului pe un orizont de doar 4 ani, riscurile ar fi foarte mari în privința traiectoriei economice a țării, existând chiar și posibilitatea intrării în recesiune.
"Decelerearea economiei în pofida impulsului fiscal semnificativ precum şi incertitudinea cu privire la conduita politicii fiscale în anul următor au condus la continuarea trendului descendent al indicatorului de încredere. Mai mult, pentru anul următor, conform anticipaţiilor, economia va continua să decelereze, existând chiar (deşi nu este scenariul de bază) un risc de recesiune", a explicat Codirlaşu, potrivit unui comunicat al Asociaţiei.
Anticipaţiile analiştilor referitoare la creşterea economică pentru anul curent au continuat să se reducă faţă de sondajele anterioare şi se situează la valoarea de 1,7%. Pentru anul viitor, economia este anticipată să crească cu 1,1%, existând şi opinii de recesiune printre participanţii la sondaj.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 a rămas la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,3% din PIB. Anul viitor acesta este estimat să se reducă la 5,9% din PIB.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 56% în următoarele 12 luni.
Potrivit comunicatului CFA România, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2025) a rămas relativ constantă comparativ cu exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,97%. În acelaşi timp, aproximativ 47% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar aproximativ 27% anticipează o stabilitate sau o creştere a acestui indicator.
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 88% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0407 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0975 lei pentru un euro.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut, în luna septembrie, cu 6,7 puncte, până la valoarea de 40,1 puncte. Această situaţie a fost cauzată de scăderea cu 7,3 puncte a componentei de anticipaţie a indicatorului şi cu 5,5 puncte a componentei de condiţii curente.
Boloș: Există 80% șanse ca Bruxelles să aprobe reducerea deficitului pe 7 ani
România are șanse mari ca reprezentanții Comisiei Europene (CE) să aprobe planul Guvernului privind reducerea reducerii deficitului bugetar pe 7 ani, șansele ca acest lucru să se întâmple fiind de aproximativ 80%, a declarat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, în cadrul Future Banking Summit 2024. Acordul UE este extrem de important deoarece ar permite un spațiu de manevră mai mare Guvernului în privința cheltuielilor publice și a investitițiilor în următorii ani, fără a pune o presiune mare pe firme și persoanele fizice printr-o creștere semnificativă a taxelor.
”Probabilitatea să obținem un acord din partea CE pentru planul pe 7 ani este trecută de 80%. Am condus delegația care a negociat cu Comisia planul fiscal. Cei 7 ani sunt foarte importanți pentru România din perspectiva ajustării pe care ar trebui să o facem pentru deficit. Dacă vom avea această traiectorie fină, pe 7 ani, efortul de ajustare fiscală va putea să fie împărțit pe mai mulți piloni și ne va permite să avem spațiul fiscal necesar ca să putem implementa investițiile necesare în țară”, a explicat Boloș.
Acesta a subliniat că dacă România ar fi forțată să aibă un plan privind reducerea deficitului pe un orizont de doar 4 ani, riscurile ar fi foarte mari în privința traiectoriei economice a țării, existând chiar și posibilitatea intrării în recesiune.
Ce face România dacă intră în recesiune: Cât ar putea dura și cum arată scenariul negru al economiei românești
Ca să încercăm să explicăm acest concept, în primul rând, este important să delimităm doi termeni: cel de recesiune tehnică și cel de recesiune efectivă.
„Recesiunea tehnică reprezintă atunci când PIB-ul înregistrează valori negative timp de două trimestre succesive, iar apoi revine pe creștere. O recesiune tehnică este posibilă în România, cumulate fiind trimestrul 4 al acestui an și primul trimestru al anului viitor. Legat de posibilitatea de a avea o recesiune efectivă, scenariul de bază spune că nu se va întâmpla acest lucru. Cu toate acestea, multe instituții financiare spun că dacă va exista doar o recesiune tehnică, se va simți ca o recesiune”, a declarat anterior Adrian Codirlașu.
Vicepreședintele CFA menționează că pentru a putea aproxima cât ar dura o recesiune în România, trebuie să urmărim cum a reacționat economia românească la crizele trecute. Cât despre efectele la care trebuie să ne așteptăm în cazul acestui scenariu, primele semne vor fi o creștere a ratei șomajului și scăderi al nivelului salarial.
„În România, o recesiune nu a durat niciodată mai puțin de 2 ani. O recesiune recentă și puternică a fost criza din 2008 - 2009 când economia a avut un an de de scădere, peste 6 % a scăzut și s-a simțit, a crescut puternic șomajul. Ca prime efecte într-o astfel de criză o să se evidențieze o creștere a ratei șomajului și salarii care pot înregistra scăderi”, explică economistul.
