România intră complet în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, la mai puțin de un an de când ni s-a permis libera circulație pe cale aeriană și maritimă. Acest lucru va aduce avantaje considerabile românilor de rând, mediului de afaceri, dar și întregului ecosistem economic național. Aderarea completă la Spațiul Schengen ar putea genera, într-un scenariu optimist, o creștere a PIB de 1-2%, adică economia României ar câștiga aproximativ 6,4 miliarde de euro pe an, consideră George Dobre, specialist în transporturi și logistică. Realist vorbind însă, miliardele de euro nu se vor vedea instant în economie, efectele benefice urmând să se contureze mai degrabă pe termen mediu.
După mulți ani de așteptare, România va adera complet la spațiul Schengen începând cu începutul anului 2025. De-a lungul anilor, România a visat să facă parte din grupul țărilor care beneficiază de libera circulație, însă a întâmpinat obstacole din partea Austriei și Olandei. Decizia care permite României să intre în Spațiul Schengen a fost adoptată în contextul în care Ungaria deține președinția Comisiei Europene.
Prețuri mai mici pentru transportatori, noi oportunități pentru mediul de afacere și city break-uri mai rapide: acestea sunt doar câteva dintre principalele avantaje pe care le aduce aderarea României la spațiul Schengen.
Este aderarea un răspuns al Europei după rezultatul alegerilor?
Aderarea României la spațiul Schengen nu a fost singura decizie care să demonstreze încrederea pe care Comisia o are față de țara noastră. Finanțele au anunțat de curând că România este printre cele cinci state membre cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare de șapte ani în loc de patru, pentru reducerea deficitului bugetar la 3%.
Aceste decizii vin după una dintre cele mai turbulente perioade politice din istoria recentă a țării, marcată de faptul că, în primul tur al alegerilor prezidențiale, candidatul cu cele mai multe voturi a promovat un discurs anti-european. Veștile pozitive pe care România le-a primit în ultimele săptămâni par să semnaleze că Occidentul recunoaște importanța menținerii țării noastre pe traiectoria pro-europeană.
„Ne dorim mai multe libertăți, mai multă Europă, nu mai puțină, iar cei care instigă la negarea beneficiilor și valorilor europene sunt adversari ai democrației și ai libertății și vor izolarea țării noastre”, a declarat Președintele Klause Iohannis după anunțul oficial.
Ce avantaje economice aduce aderarea României la spațiul Schengen
Aderarea României la spațiul Schengen nu aduce doar avantaje legate de circulația mai facilă între statele membre, ci și beneficii economice. Conform lui George Dobre, Head of Partnerships pentru România, Ungaria și Bulgaria în cadrul companiei de taxare rutieră Axxès, aderarea va aduce o creștere a PIB.
Într-un scenariu optimist, aderarea completă a României la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025 ar putea genera o creștere a PIB de aproximativ 1-2% anual* pe termen mediu.
George Dobre, Head of Partnerships - Axxès
Un procent de 2% din PIB - cel mai favorabil scenariu - ar aduce un buget suplimentar de aproximativ 6,4 miliarde de euro anual.
Fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, spunea acum doi ani că economia României pierde 10 miliarde de euro anual rămânând în afara Schengen. Aceste sume ar putea avea un impact important în economia românească, spre exemplu, și ar putea ajuta la reducerea deficitul bugetar (aproximativ 20 miliarde de euro).
Avantaje economice vor avea și vecinii noștri bulgari. Aproximativ 833,3 milioane de euro ar fi aduse în Bulgaria pe an în momentul aderării oficiale a acestei țări la Schengen, arată o analiză a Institutului Economic de Cercetare din cadrul Academiei de Științe din Bulgaria.
Aderarea României la Schengen va salva timpul și banii transportatorilor
Cea mai avantajată industrie de aderarea României la Schenghen va fi cea a transporturilor. Conform specialistului în transporturi, transportatorii români vor putea oferi servicii mai rapide și mai ieftine, fiind mai competitivi pe piața internațională. Companiile vor avea un flux de transport previzibil, așa că își vor putea optimiza traseele și termenele de livrare, fiind încurajate exporturile României.
„Transportatorii rutieri pierdeau până la 48 de ore la frontierele cu Ungaria și Bulgaria, uneori chiar și peste. Intrarea României în spațiul Schengen aduce multiple avantaje pentru industria de transport rutier și logistică, cum ar fi reducerea timpilor de așteptare la frontiere, ceea ce va crește eficiența livrărilor și reducerea costurilor operaționale precum costurile cu combustibilul, taxele de drum, costurile cu conducătorii auto”, declară George Dobre.
Această schimbare va permite și o integrare mai bună a rețelelor de transport din România cu cele ale altor state din Uniunea Europeană, facilitând astfel tranzacțiile comerciale și atragerea de noi parteneriate economice, consideră specialistul.
Toate drumurile duc spre Schengen: exporturile au plecat din țară pe beton nou nouț
Aderarea României la spațiul Schengen vine într-un moment în care infrastructura României, considerată mulți ani călcâiul lui Ahile al economiei, s-a dezvoltat accelerat. România a inaugurat acest an peste 120 de km de autostradă, iar pentru 2025 ar fi programați alți 200 de kilometri. O infrastructură mai bună este direct legată de economia românească, acesta avantajându-i pe afaceriști să își extindă businessul în afara României.
„Companiile de logistică internaționale ar putea vedea România ca un punct strategic pentru hub-uri regionale, datorită poziției geografice și a accesului direct în Schengen. Aici putem adăuga și faptul că se lucrează intensiv și la infrastructura rutieră și sperăm că termenele să fie respectate pentru finalizarea la timp a centurii Bucureștiului la nivel de autostradă, autostrăzii Pitești – Boița, cât și a ciotului lipsa de la Holdea – Margina”, a declarat specialistul în transporturi.
Transportatorii români au trimis o reacție cu privire la vestea aderării României la Spațiul Schengen, considerând-o, în sfârșit, o corectare a unei nedreptăți care a durat mulți ani. Vasile Ștefănescu, un reprezentant al acestora, a spus că decizia înseamnă o mare victorie pentru transportatorii români și pentru cetățenii României, care vor putea circula liber în Uniunea Europeană.
„În sfârșit s-a făcut dreptate și pentru noi! Nu mai stăm în vamă între Ungaria și România sau între Bulgaria și România. S-a terminat cu cozile, ni s-a făcut o dreptate. A fost o nedreptate pentru noi, să așteptăm atâția ani ca să deschidă granițele și pentru noi, după ce am intrat în Uniunea Europeană în 2007", a spus Ștefănescu.
Avantajele românilor după aderare: dacă pleci cu mașina în concediu nu te mai oprești la vamă
Pe lângă avantajele economice indirecte, românii de rând vor câștiga și timp semnificativ după aderarea la Schengen. După ce în martie am scăpat de cozile interminabile la controalele vamale de la aeroporturi, acum vom aștepta mult mai puțin și la vama din Ungaria, Bulgaria sau în drumurile cu mașina către Grecia. Pentru cei care se îngrijorează că aderarea la Schengen ar putea afecta securitatea granițelor, Comisia Europeană vine cu o asigurare clară: siguranța frontierelor Spațiului Schengen va rămâne o prioritate, iar acestea vor continua să fie bine păzite.
„UE și statele sale membre au stabilit măsuri concrete pentru garantarea securității Europei și consolidarea frontierelor externe ale UE. Printre acestea se numără, de exemplu, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și dezvoltarea Sistemului de informații Schengen (SIS). Autoritățile din întreaga UE utilizează SIS pentru a introduce sau consulta semnalări cu privire la persoane și obiecte căutate sau dispărute. Sistemul conține aproximativ 91 de milioane de semnalări și, în 2019, a fost consultat de peste 6,7 miliarde de ori de către autorități”, informează Comisia Europeană.
Ce înseamnă spațiul Schengen și care sunt țările membre
Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.
Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 țări din Uniunea Europeană – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,Țările de Jos, Ungaria – și 4 țări din afara Uniunii Europene – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
