Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, cere amânarea termenelor de închidere a termocentralelor pe cărbune, deoarece România nu-și permite să o facă, din cauze obiective, unul dintre principalele motive fiind scumpirea turbinelor pe gaze ce ar trebui să înlocuiască unitățile de producție de energie din cărbuni.
„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacități noi echivalente de producție în bandă. Și nu am închis niciun MW. Din contră, am pus în funcțiune grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje”, a scris Sebastian Burduja pe pagina sa de Facebook.
Potrivit ministrului, prin termenii negociați în PNRR, de la 1 ianuarie 2026 România a trebui să închidă încă 1755MW la nivelul termocentralelor pe cărbune.
„De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective. Grupurile pe gaz care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani”, a mai scris Burduja.
Ministerul cere amânarea termenelor de închidere a termocentralelor pe cărbune
În acest context, Burduja spune că, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Potrivit lui, cu aceiași bani din PNRR vom depăși cu mult țintele de „verde” — parcuri solare, eoliene și baterii.
„La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul. Mai mult, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7000MW grupuri pe cărbune și gaz — producție în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă. Așa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump și, culmea, importăm de la țări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria). Care e logica?!”, a mai notat ministrul Energiei.
Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reușit de România în ultimele decenii, iar colaborarea cu UE este vitală și pe mai departe, dar este nevoie și o regândire a unor elemente strategice.
„Ne-a pus pe calea dezvoltării (am depășit cu mult Ungaria și ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990). Trebuie să continuăm pe acest drum. În același timp, Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre și vocea cetățenilor lor. Este vocea rațiunii și logicii, dincolo de ideologia «Green Deal» de tipul terapiei șoc. E timpul pentru Smart Deal, așa cum am mai spus”, a conchis Sebastian Burduja în mesajul său.
