România vrea să adopte, până la sfârșitul acestei luni, un plan de eliminare completă a cărbunelui din sistemul energetic. Un efort lăudabil, dar aparent în contratimp cu strategia altor state europene, care vor să revină, chiar și temporar, la cărbune, pentru a face față șantajului energetic rusesc.
Potrivit ordonanței Guvernului României pusă în transparență decizională (poate fi consultată AICI), toate centralele pe bază de cărbune din țara noastră vor fi închise ”definitiv și ireversibil” până în 2030. Angajamentul în acest sens a fost asumat prin PNRR. Ordonanța ar urma să intre în vigoare cel mai târziu pe 30 iunie 2022 - cu eventuale modificări.
Doar că, în contextul actual, renunțarea la cărbune este o strategie pe care multe state din UE se gândesc mai degrabă să o amâne decât să o aplice cât mai rapid posibil pentru a reduce efectul de seră. Iar printre acestea se numără Germania, Italia, Țările de Jos și Polonia, toate vulnerabile la amenințarea cu tăierea gazelor rusești.
Citește și: Ambasadorul Poloniei: Să imporți energie rusească înseamnă să cofinanțezi imperialismul Kremlinului
Citeste si:
Find more statistics at Statista
Ministrul ecologist german anunță revenirea temporară la energia poluantă
”Pentru a reduce consumul de gaze, trebuie să folosim mai puțin gaz în producția de electricitate. În schimb, vom folosi centralele pe cărbune”, a anunțat duminică Ministerul Economiei de la Berlin. Un anunț care rezumă perfect atitudinea statelor UE care își fac griji în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze pentru iarna următoare. Așa încât vor face compromisuri, chiar dacă toate și-au asumat decarbonificarea sistemului energetic până la sfârșitul acestui deceniu, la fel cum a făcut și România.
”Trebuie să fim cinstiți, vom folosi centralele pe cărbune pentru o perioadă de tranziție. E o decizie dureroasă, dar e necesară”, a explicat ministrul german al economiei, Robert Habeck, care reprezintă Verzii în guvern. ”Altfel, la iarnă va fi pe muchie de cuțit”.
Citeste si:
Find more statistics at Statista
Potrivit Deutsche Welle, un proiect lege ce prevede o sporire a consumului de cărbune pentru producția de electricitate - practic, opusul celui din România - este deja în parlamentul german. Centralele folosite acum ca rezerve tehnice și cele deja închise, dar care încă sunt operaționale vor fi ”reînviate” în baza acestei legi.
Berlinul a închis ultima mină de antracit în 2018, dar mai are încă mine de lignit și vrea să importe cărbune din America. În 2020, aproape un sfert din producția de energie electrică a Germaniei era bazată pe cărbune. În România, procentul este ceva mai mic, de aproape 20%.
Sursa: ANRE
Țările UE care se întorc la cărbune
În aceeași zi cu Germania, Austria a făcut un anunț similar. A doua zi, a fost rândul Țărilor de Jos. Ministrul Climei și Energiei de la Haga a precizat că cele trei centrale pe cărbune, care erau limitate la 35% din producție în cadrul măsurilor de decarbonificare, vor putea funcționa la capacitate maximă până în 2024. Altfel spus, lupta cu efectul Putin a primat asupra luptei cu efectul de seră.
Citeste si:
Polonia a luat decizia în acest sens chiar mai repede. Încă de la mijlocul lunii iunie, guvernul de la Varșovia a anunțat măsuri pentru a subvenționa consumul de cărbune, în condițiile în care acesta acoperă deja 79% din necesarul de energie al țării.
Și în Italia se discută încă de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina despre o posibilă întoarcere la cărbune. ”Redeschiderea centralelor pe cărbune ar putea fi folosită în viitorul apropiat pentru a compensa diverse deficiențe”, spunea, în luna februarie, premierul Mario Draghi.
Find more statistics at Statista
Decarbonificare până în 2030?
Eugenia Gușilov, director Romania Energy Center, a sintetizat situația, în cadrul unei conferințe privind independența energetică: ”Această expresie - «decarbonificarea sectorului energetic», a fost evitată vreme de mulți ani în România, mai ales de către decidenți, care evitau să o pronunțe în public. Înainte nu se vorbea despre decarbonificare, acum România trebuie să aibă o lege a decarbonaficarea sectorului energetic”.
Citeste si:
În toate statele UE, inclusiv România, 31 decembrie 2030 ar urma să fie ultima zi în care se mai produce energie din cărbune. În contextul actual, acest termen ar putea fi nerealist.
Din păcate, spune Eugenia Gușilov, ”am început făcând lucrurile cele mai ușoare: de pildă, ne-am asumat că nu vom importa cărbune rusesc în aprilie, ca parte a sancțiunilor. Dar asta se potrivea deja cu ceea ce UE făcea în cadrul decarbonificării”.
Citește și: Ce va face Rusia cu cărbunele rămas după embargoul hotărât de UE
Planul de închidere a minelor și termocentralelor
La 31 decembrie 2021, România a închis deja definitiv și ireversibil capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă de 1.695 MW. Anul acesta ar urma să mai iasă din sistem 660MW, iar până în 2025, încă 1.425 MW.
Citeste si:
În ce privește minele, planul oficial prevede că anul acesta se închid carierele Husnicioara și Lupoaia, Jilț Sud, în 2023, Tismana, Lupeni și Lonea în 2024 iar Jilț Nord, Alunu și Berbești, în 2025. Pinoasa, Roșia, Livezeni și Vulcan vor fi închise în 2030.
Find more statistics at Statista
Totuși, proiectul ordonanței privind decarbonificarea prevede că, în situație de criză energetică, Guvernul României poate lua decizia de repornire a grupurilor energetice închise, cu respectarea termenului final, adică 2030.
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
