Aderarea la UE a reprezentat, probabil, cel mai puternic factor de presiune din ultimii ani pentru reforma rapida a agriculturii si a economiei rurale locale, prin necesitatea integrarii in economia rurala europeana si de a adopta Politica Agricola Comuna (PAC), care isi deplaseaza accentul de la subventiile directe pe hectar (Pilonul I) spre dezvoltarea integrata a economiei rurale (Pilonul II). In continuare insa, reforma in Romania stagneaza, iar fermierii pierd zeci de milioane de euro anual, spun asiguratorii UNSAR, interesati de adoptarea de catre guvern a unui sistem de sprijin pentru subventia primei de asigurare.

La nivel de legislatie europeana au fost definite, prin Politica Agricola Comuna 2014-2020, un numar de trei variante de sustinere a asigurarilor agricole, prin doi piloni, in cadrul carora UE poate sa acorde un sprijin financiar in parteneriat cu statul. Astfel, APIA acorda, in prezent, din cand in cand, subventii directe pe hectar, prin Pilonul I, pentru undeva sub 7 milioane de hectare.

In acelasi timp, la nivelul UE exista si alte fonduri, prin Pilonul II, care pot fi acordate fermierilor din Romania pentru gestionarea riscurilor in agricultura prin Politica Agricola Comuna 2014- 2020 si care pot fi accesate in trei moduri: prin subventia primei de asigurare pentru culturi si animale (fiecare fermier isi face polita de asigurare si exista un mecanism prin care fiecare tara poate sa ceara bani pentru a isi subventiona primele de asigurare); prin creearea de fonduri mutuale pentru fenomenele climatice nefavorabile, bolile animalelor si ale plantelor, infestarile cu daunatori si pentru incidente de mediu (riscuri neasigurabile in prezent in Romania) sau o a treia varianta care acopera riscuri legate de volatilitatea pretului in cazul unei supraproductii.

Orice tara poate sa isi aleaga oricare dintre cele trei forme de finantare a fermierilor, prin intermediul Pilonului II, structurate in cadrul a trei articole din legislatia europeana: 37 (subventia primei de asigurare), 38 (fonduri mutuale) si 39 (instrument de stabilizare a veniturilor).

Fondul mutual pe care il doreste statul a fi creat este un fel de imprietenire cu forta.

Romania a optat insa doar pentru articolul 38 (Ordonanta de urgenta nr. 64/2013), prin care se ofera sprijin pentru fondurile mutuale infiintate de fermieri, iar pentru acesta masura tara noastra are la dispozitie 200 de milioane de euro in perioada 2014-2020. Acest fond nu a fost constituit pana la aceasta data, iar Romania pierde anual din banii alocati.

"S-a crezut ca fondul mutual va functiona, insa este dificil de implementat pentru ca nu exista experienta in constituirea unui astfel de fond", a declarat Francois Coste, responsabil sectiunea asigurari agricole din cadrul Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR). In opinia sa, subventionarea primei de asigurare pentru culturi si animale, pe de alta parte, ar reprezenta, o varianta mult mai facila pentru fermieri.

La momentul alegerii, pentru Romania s-au alocat 200 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020, din care se putea accesa in fiecare an o bucata. Dar, in conditiile in care nu s-a creat nici un fond, acei bani s-au pierdut, in 2014, 2015 si se tot pierd atat timp cat nu se intampla nimic. Drept urmare, asiguratorii UNSAR intentioneaza sa propuna Guvernului revizuirea legislatiei in ceea ce priveste fondurile europene destinate de agriculturii si va propune subventionarea primelor de asigurare achizitionate de fermierii locali.

"Fondul mutual pe care il doreste statul a fi creat este un fel de imprietenire cu forta, care se poate observa din procentele pe care statul le-a stipulat in OU nr. 64/2013 privind infiintarea, avizarea si acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea unor riscuri in agricultura, in vederea acordarii de compensatii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile, boli ale animalelor, organisme daunatoare plantelor sau incidente de mediu", a spus, de asemenea, Lucian Marin, consultant independent care colaboreaza cu UNSAR in grupul de lucru pe segmentul de asigurari agricole.

Lucian Marin adauga ca "statul nu are o politica de incurajarea a responsabilizarii individuale in randul fermierilor. Art 37 nu a reprezentat o optiune pentru Romania in momentul negocierii la Bruxelles iar in prezent statul nu ofera nici un sprijin fermierilor pentru subventionarea primei de asigurare. In acelasi timp, daca fermierii sunt foartati sa reprezinta cel putin 20% din totalul suprafetei agricole si al efectivelor de animale inregistrat la nivel national pentru infiintarea unui fond mutual in agricultura devine dificil, in special in ceea ce priveste organizarea acestuia".

O pondere de 82% din subventia europeana este orientata catre subventionarea primelor de asigurare in tari precum Franta, Italia, Ungaria sau Croatia, arata datele prezentate vineri de oficialii UNSAR in cadrul unui seminar pe teme de asigurari agricole.

Asiguratorii UNSAR spun ca odata cu subventionarea primei de asigurare va creste si accesul la finantare a fermierilor, iar asigurarea riscul de seceta va deveni mai accesibila pentru fermieri, in prezent fiind un risc neasigurabil din cauza lipsei infrastructurii de irigatii. "Trebuie sa ne gandim pe de alta parte la fermierul roman care poate ca pe anumite piete concureaza cu fermierul italian, francez sau croat care se bucura de subventie la prima de asigurare. De aceea, consideram ar trebui sa incercam ca UNSAR sa convingem statul roman sa isi regandeasca optiunea si sa incerce sa gaseasca o varianta de a adopta si articolul 37. Acesta reprezinta si scopul pe care UNSAR si l-a propus", a mai spus Francois Coste.

El a mai declarat ca "subventionarea este importanta pentru ca in fiecare an se pierd aproximativ 30 de milioane de euro din banii alocati de catre UE prin Politica Agricola Comuna in perioada 2014-2020. Pana acum s-ar fi pierdut 60 milioane euro. Potrivit UNSAR, piata locala de asigurari agricole care a crescut in ultima perioada si a ajuns la peste 3 milioane de hectare asigurate din 9-10 cultivabile si maxim 13 potential cultivabile. APIA acorda subventii directe pe hectar, prin pilonul 1 al PAC, pentru undeva sub 7 milioane de hectare.

Sursa foto: Subbotina Anna / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri