Tintirea inflatiei in Romania, misiune aproape imposibila? Ce a determinat cresterea preturilor in ultimul an? Majorarea haotica a preturilor la energie, deficitele mari, generate de politici publice cu iz electoral, si constructia bugetara realizata pe baza de “aritmetica cu taraboi”. Reducerile de taxe au ajutat la scaderea preturilor, insa doar temporar, dar au dus nivelul veniturilor fiscale in PIB la minimul de Europa si din istoria noastra, sustine guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

La inflatia din ultimele luni (5% in vara, 4% in octombrie si, probabil, 3,5% in noiembrie), in proportie de 60% au contribuit preturi pe care Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu le poate controla (preturile administrate, dar si altele), a declarat guvernatorul BNR, in cadrul conferintei “Inflatia in ultimii 10 ani”.

In plus, la inflatia ridicata contribuie si structura cosului de consum, pe baza careia se calculeaza indicele de inflatie, avand in vedere ca ponderea marfurilor alimentare este foarte ridicata, respectiv 40% (din cauza faptului ca o buna parte a populatiei este saraca si aloca cea mai mare partea a veniturilor pentru alimentatie), iar preturile la alimente sunt foarte volatile.

Inflatia in Romania a reinceput sa creasca brusc toamna trecuta, odata cu majorarea tarifelor la gaze, electricitate si combustibili (prin reintroducerea supra-accizei) in acelasi timp.

“Partea cea mai impredictibila la noi, la romani, este cea care ar trebui sa fie cea mai predictibila: preturile administrate. Te asteptai ca aceste preturi sa respecte niste prognoze... Le mai dadeam noi cate-un telefon sa-i intrebam ce ganduri au..”, a precizat guvernatorul BNR, referindu-se la faptul ca preturile administrate ar trebui sa aiba un calendar clar si transparent de liberalizare.

In Romania acest calendar nu exista din cauza perioadelor electorale frecvente (in care autoritatile evita sa majoreze preturile pentru a nu pierde voturi).

Tentatia reducerii taxelor exista tot timpul, dar cine le va creste cand va fi nevoie?

Totodata, guvernatorul s-a referit si la influenta politicii fiscale, care a fost relativ mare in ultimii ani, atat in ceea ce priveste inflatia, cat si in ceea ce priveste largirea deficitului de cont curent

“Cand s-au redus unele impozite indirecte (TVA -n.r.), am avut inflatie negativa si, concomitent o crestere a cererii interne. Aveam PIB-ul explodat, inflatie negativa si cererea s-a dus in importuri. (...) In 2015 - 2016 am atacat aproape vehement aceasta reducere de impozite. De redus, politic, e usor, dar va mai putea cineva sa le majoreze cand va fi cazul? Pentru ca aceasta este intrebarea - cine va mai avea curajul, pentru a reechilibra situatia, sa mai majoreze impozitele? De redus… tot timpul va fi an pre-electoral, electoral, post-electoral. Si cum iesim din acest impas cand avem 26%, cel mai mic nivel din UE si din istoria noastra, de venituri fiscale in PIB”, a avertizat Mugur Isarescu.

Mai mult, acesta a atras atentia si cu privire la modul in care se alcatuieste bugetul. “Constructia bugetara de la noi este de fapt o aritmetica cu taraboi. O stiu din anul 2000 cand am fost premier. Atunci eram la 32% din PIB (venituri fiscale -n.r.) si se venea sistematic in fata mea, venea ministrul Finantelor cu cereri de cheltuieli bugetare intre 40% si 50% din PIB. Cam asta era toata negocierea: de unde sa tai ca, in loc de 40% sa ajungi la 32% plus un deficit. Pai asta e filosofie de echilibru macroeconomic? Se foloseau tot felul de tertipuri pentru ca fiecare sa obtina o bucata cat mai mare din cheltuieli”, a mantionat guvernatorul BNR.

Impactul cresterii preturilor, dupa o perioada de scaderi, este coplesitor

In concluzie, acesta sustine ca inflatia este “o boala extrem de perfida care dedesubt are cauze structurale si poate sa apara sub 'n' forme”. “In prezent, presiunile inflationiste ca si deficitele noastre sunt in mare masura structurale si la nivel micro. (...) Si mai este o problema - dupa un an si jumatate de inflatie negativa, se schimba anticipatiile. Oamenii cred ca asa trebuie. Efectul cel mai periculos, in opinia mea, este ca in momentul in care preturile incep sa creasca, socul este coplesitor”, a mai spus guvernatorul BNR.

In opinia sa, acum, dupa ce preturile au revenit pe crestere, nu mai crede nimeni ca inflatia este in scadere, pentru ca oamenii neavizati nu se uita la indice, ci se uita la preturile din magazin.

BNR practica regimul de tintire directa a inflatiei de mai bine de 10 ani, care presupune incadratea indicatorului intr-un interval de plus/minus 1 punct procentual in jurul tintei stabilite. Pentru acest an si urmatorii, tinta stationara de inflatie este de 2,5%. In acesti ani, BNR a reusit rareori sa atinga tinta de inflatie, in principal din cauza politicilor publice care au vizat mai degraba castigul electoral decat stabilitatea economica pe termen lung. Criticile au vizat, insa, de cele mai multe ori Banca Nationala.

Pentru acest an, BNR estimeaza ca inflatia se va situa la limita superioara a intervalului de variatie din jurul tintei, respectiv 3,5%.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri