Dupa ce a legalizat confiscarea rezervelor companiilor de stat, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a pus ochii si pe rezervele bancilor, mai exact pe provizioanele pe care acestea sunt obligate sa le constituie la acordarea creditelor. In prezent, provizioanele sunt deductibile integral, dar ministrul Finantelor sustine ca acestea ar trebui sa fie impozabile. Ce ar insemna acest nou bir impus bancilor, dupa taxa pe active si cele trei initiative adoptate de Parlament in decembrie 2018?
Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, considera ca bancile ar trebui sa includa provizioanele in calculul impozitului pe profit si, daca un credit se dovedeste a fi neperformant, statul sa regleze ulterior problema cu banca.
“O banca este obligata sa faca provizion. Da un imprumut unei firme si considera ca este un imprumut in risc, contagios. Face provizionul de 100%. Poate sa faca si partial si total. Intra tot, principal, dobanzi, comisioane, absolut tot poate sa includa in acest provizion, care este deductibil. Cu alte cuvinte, daca nu se intampla nimic, sau daca se intampla ceva, banca isi deduce din profit acea cheltuiala. Adica eu as putea sa spun invers ca stat. Nu cumva mai bine facem invers? Hai sa ne gandim ca nu este nevoie sa-ti deduc aceste cheltuieli. Tu esti nevoit sa faci acest provizion. Poate nu trebuie sa-ti deduc aceasta cheltuiala. Lasa-ma pe mine ca stat sa-ti incasez impozit pe profit pe acea suma care nu se constituie ca si pierdere si daca apare ceva peste un an, doi trei sau sapte, atunci vin eu ca stat si reglez din ceea ce ar fi trebuit sa pui tu ca si provizion. Cam 3 miliarde de lei pe an, cam in zona asta se invart, numai aici. Este un mic exemplu", a explicat ministrul Finantelor, potrivit Agerpres.
Citeste si:
Bancile romanesti, scoase din piata europeana
Ce spun bancile despre aceasta posibilitate? Le-ar scoate din piata europeana (pentru ca regulile privind provizioanele sunt impuse la nivel european), ar creste prima de risc a Romaniei si ar contribui suplimentar (dupa taxa pe active si legile Zmfir) la reducerea creditarii interne.
“Problema care trebuie explicata si inteleasa este ca aceste provizioane nu se fac pe o norma nationala romaneasca, ci dupa standarde internationale. In concluzie, comportamentul este acelasi la nivelul tuturor bancilor din Europa si se bazeaza pe IFRS (standarde financiare internationale). In concluzie, regula fiind comuna, asta inseamna ca putem sa fim auditati de auditori, bancile avand in spate o raspundere mult mai mare decat restul companiilor, cea a depozitelor populatiei. Si, pentru motive de stabilitate si de soliditate financiara, acest audit este esential in viata economica a fiecariei banci. Practic, un tratament deosebit din perspectiva provizioanelor, ar face imposibila aceasta auditare, in termeni internationali, dupa reguli comune a bancilor din Romania”, a explicat Florin Danescu, presedintele executiv al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB).
Citeste si:
Practic, in cazul in care ar fi impozitate provizioanle, bancile ar fi descurajate sa le constituie. “Daca nu cosnstitui provizioane (ca banca -n.r.), in contextul international, dupa standarde clare si regulamentul Bancii Centrale Europene, practic iesi din jocul si din comparabilitatea cu celelalte banci europene”, sustine Danescu.
In concluzie, daca nu ar avea acelasi grad de provizionare, sau chiar mai mare decat in alte tari europene, bancile romanesti nu ar mai putea concura cu cele europene nici macar la actualul nivel (avand in vedere ca riscul de tara isi pune deja amprenta asupra costurilor de finantare in Romania) in ceea ce priveste creditarea.
Clientul final suporta efectele masurilor
Asadar, atat bancile, dar si economia in ansamblul sau se vor confrunta cu costuri de finantare mai mari, “cu influente asupra neperformantei, cu influente asupra riscului de tara, cu costuri mai mari de finatare pentru orice client. Intotdeauna un impact pe creditare duce la clientul creditat, care va suferi o prima de risc mai mare, o eventuala diminuare a posibilitatii de creditare, daca nu chiar o anulare, depinde de impact”, precizeaza oficialul ARB.
Citeste si:
In opinia sa, efectul impozitarii provizionalor s-ar suprapune peste cel al taxei pe activele financiare si al celor trei initiative legislative adoptate la finalul anului trecut si ar genera un “impact combinat masiv, violent, asupra creditarii si asupra finantarii in ansamblu, pentru ca nu vorbim doar de creditarea populatiei si a companiilor, ci de un impact violent asupra finantatorului care asigura 80% din totalul finantarii Romaniei”.
Reprezentantul ARB a punctat si efectele celor trei legi initiate si sustinute in Parlament de senatorul Daniel Zamfir si adoptate cu doar doua zile inainte ca Guvernul sa aprobe Ordonanta care contine si taxa pe activele financiare (dar inca nepromulgate de presedinte).
Astfel, Legea cu privire la eliminarea titlului executoriu la credite va determina cresterea riscului si a primei de risc pentru un credit, care se va reflecta in pretul finantarii (dobanda) sau in diminuarea creditarii.
A doua lege, cea cu privire la cesiunea de creante (recuperatorul nu va putea cere debitorului mai mult de dublul sumei cu care a cumparat creanta) incurajeaza clientii sa nu mai plateasca imprumutul in speranta ca, in final, vor plati mult mai putin. Si in acest caz creste prima de risc sau se reduce volumul de creditare.
Citeste si:
A treia lege, insa, care presupune limitarea dobanzilor, transeaza problema, cel putin in cazul creditelor acordate populatiei - aici nu mai poate fi vorba de crestrea pretului (a dobanzilor), astfel ca singura masura posibila va fi reducerea creditarii.
Taxa pe active se aplica inclusiv pe datoria statului
“Taxa pe active inseamna taxa pe credite, pe datoria statului (la nivelul titlurilor de stat care sunt active financiare) si chiar taxa pe rezerva minima obligatorie, spre exemplu, care se calculeaza pe depozite (8% din depozitele deponentilor). In concluzie, se pune presiune pe reducerea activelor si pe cresterea pretului, dar si pe reducerea elementelor de depozite din pasiv (dobanzile acordate la depozite -n.r.). Toate aceste presiuni combinate, in contextul in care exista limitarea dobanzilor ca si lege aprobata in plen, dar nepromulgata inca, conduc la ideea ca nu poti sa rezolvi problema pe principiul vaselor comunicante prin pret, ci numai prin reducerea creditarii”, a punctat Florin Danescu.
Citeste si:
Acesta a precizat, o data in plus, ca orice masura impusa bancilor nu are impact doar asupra acestora, ci ajunge la fiecare roman si inca intr-o maniera combinata si cu celelalte masuri fiscale (taxele aplicate companiilor din energie, comunicatii etc.).
Asadar, taxa pe activele financiare este deja certitudine (Ordonanta este in vigoare), legile Zamfir au un grad ridicat de certitudine (avand in vedere ca au fost adoptate de Parlament), dar impozitarea provizioanelor ar putea ramane doar la nivel de “declaratie de intimidare” (daca nu acceptati taxa pe active, mai avem si alte masuri pregatite). Totusi, daca tinem cont de ce s-a intamplat in ultimele saptamani (taxa pe active, peste noapte, si adoptarea in bloc a celor trei legi), orice este posibil, mai ales daca luam in calcul ca bugetul pe 2019 inca “nu iese”.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
