Anul 2018 a fost cel in care romanii au facut cunostinta cu ROBOR-ul, iar 2019 pare a fi anul in care trebuie sa ne amintim cu functioneaza cursul valutar. In acest din urma caz, ar trebui sa fie mai simplu, avand in vedere ca ne-am mai confruntat in istoria recenta cu fluctuatii semnificative de curs. Cu toate acestea, discutiile lansate recent in spatiul public scot la iveala superficialitatea cu care acest subiect a fost tratat in tot acest timp.

In primul rand este vorba de stabilirea vinovatului pentru deprecierea leului (in momentul in care leul se apreciaza nu se isca asemenea discutii).

Evident, cand leul se depreciaza, toata lumea se uita la Banca Nationala a Romaniei! Si, cand mai apar si acuzatii directe de la persoane care se presupune ca stiu despre ce este vorba in propozitie, perceptia devine de nezdruncinat.

Totusi, poate ca un exercitiu simplu ar putea, daca nu sa convinga, macar sa puna un semn de intrebare celor care au pus deja un verdict definitiv cu privire la vinovatul in acest caz.

Economia, in ansamblul sau, este destul de complicata, iar piata financiara, mai ales in contextul in care este una deschisa jucatorilor internationali, chiar mai complexa.

Cu toate acestea, pentru o intelegere mai larga, atat economia, cat si piata financiara, pot fi reduse la nivel de individ, familie sau firma de subzistenta.

Economia, marea familie

Sa presupunem ca economia este o familie. Si, cum intr-o familie ambii soti ar trebui sa “traga la aceeasi caruta”, la fel ar trebui sa se intample si in economie cu institutiile abilitate sa vegheze la buna functionare.

Insa, atunci cand doar unul din soti trage in directia corecta, iar celalalt doar risipeste si il mai si cearta pe primul ca nu face destul pentru bunastarea familiei, inevitabil casnicia esueaza fie in divort, fie in delasare din ambele parti.

Cam asa stau lucrurile in economia romaneasca, cu relatia dintre cele doua institutii cu rol major in bunul mers al lucrurilor, respectiv Guvern si BNR.

“Mixul echilibrat de politici”, evocat deseori de BNR ca fiind baza unei evolutii sustenabile a economiei pe termen lung (adica sa mergem usor inainte, nu in zigzag), inseamna ca BNR trebuie sa faca ce are de facut pe piata monetara si valutara, iar Guvernul sa faca ce are de facut pe partea de politica fiscala (taxe si impozite). Mai mult, in momentul in care una din institutii simte nevoia sa schimbe ceva, ar trebui sa se consulte cu cealalta, pentru ca, dincolo de nevoie de informare prealabila, s-ar putea ca decizia respectiva sa aiba implicatii care se vad mai bine din perspectiva partenerului.

Si, ingredientul de baza, si in economie, ca si in casnicie, este INCREDEREA - intre parteneri si increderea pe care acestia, impreuna, reusesc sa o inspire celor din jur (prieteni, familii, institutii de credit, la care sa apeleze in momentul in care ar putea aparea probleme financiare urgente).

Ce se intampla in Romania de multa vreme, dar din ce in ce mai grav in ultimii ani? Goana politicienilor dupa voturi a pus presiune din ce in ce mai mare pe Guvern sa ia masuri populiste, dar cu efect nefast in economie. Majorarile de salarii si pensii au ajuns sa domine agenda politica, astfel ca s-a ajuns sa se sacrifice tot pe “altarul” acestor promisiuni, indiferent de costuri, chiar daca acestea sunt suportate, in final, tot de cei care se presupune ca sunt principalii beneficiari ai acestor masuri - POPULATIA!

Costurile constau in sacrificarea investitiilor (iar populatia plateste cu privarea de infrastructura, educatie si sanatate), inflatie (preturi si dobanzi mai mari pentru populatie) si, inevitabil, deprecierea leului (preturi mai mari pentru toate marfurile de import si facturi mai ridicate in cazul celor raportate la euro).

De ce deprecierea leului este o consecinta a masurilor economice

De ce deprecierea leului este o consecinta a masurilor economice, iar BNR nu poate interveni la nesfarsit pentru apararea leului? Pentru ca nu o ajuta economia! Atunci cand importi mai mult decat exporti (cumperi mai mult decat vinzi), diferenta de valuta trebuie acoperita de undeva! De unde? Din fonduri europene, care in Romania nu sunt ansorbite suficient, sau din investitii straine directe (care in ultimii ani stagneaza sau cresc doar in masura in care firmele au nevoie de dotari noi care sa le asigure supravietuirea).

Si, atunci cand nu ai suficienti bani sa iti platesti “excesele”, trebuie sa te imprumuti. Si, cand mai dai dovada de neseriozitate la plata datoriilor, sau ii tratezi sfidator pe cei care te finanteaza (prieteni, banci, in cazul familiei, companii, investitori, institutii financiare, in cazul statului), imprumuturile se obtin tot mai greu si la costuri tot mai mari. In linii mari, asta se traduce in prima de risc a statului - cu cat cresc investitorii costul de imprumut pentru statul roman din cauza ca nu au suficienta incredere ca isi recupereaza investitia si profitul scontat (da, pentru unii poate fi socant, dar un investitor nu vine in Romania daca nu estimeaza ca va obtine profit, pentru ca altfel nu s-ar justifica efortul, mai ales ca Romania nu este foarte prietenoasa cu investitorii cel putin din punct de vedere al stabilitatii legislative).

Asadar, cu cat nevoie de bani e mai mare si increderea in economie mai mica, cu atat “nechibzuitul” are de platit mai mult.

Lipsa de incredere nu afecteaza doar investitorii pe termen lung, ci si pe cei care “speculeaza” pe piata valutara. Acestia au capacitatea de a intra si iesi foarte rapid dintr-o piata, prin vanzari si cumparari de instrumente financiare (valuta, titluri de stat, actiuni, obligatiuni etc.). Iar atunci cand increderea intr-un instrument detinut se clatina (in cazul nostru in moneda nationala), pot vinde rapid si (ca la piata cand sunt prea multe rosii) activului respectiv ii scade pretul.

Ce a generat aceasta cadere a increderii investitorilor in economie la inceput de an? OUG 114, prin care statul a taxat masiv bancile, companiile de telecomunicatii, companiile din energie, peste noapte, fara dezbatele prealabila si fara sa isi intrebe macar partenerul principal (BNR) cu privire la implicatiile acestor masuri.

Ce legatura au investitorii din piata valutara cu companiile taxate? Toate acestea sunt, inainte de toate, fie care vorbim de companii staine sau romanesti, de stat sau private, INVESTITORI in economie, pe termen lung. In plus, bancile deruleaza si operatiuni pe piata monetara si valutara si imprumuta STATUL cand acesta are nevoie de bani.

In ce conditii poate interveni BNR sa stabilizeze cursul si de ce sa o faca daca partenerul de discutii ia decizii fara sa il consulte?

Ministerul Finantelor Publice a acuzat, recent, BNR ca incalca legea daca nu intervine in sprijinul leului.

Dar ce spune, mai exact Legea de functionare a BNR? Ca are ca obiectiv fundamental mentinerea stabilitatii preturilor. In plus, “Banca Nationala sprijina politica economica generala a statului, fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor”.

Totodata, “in indeplinirea atributiilor, BNR si membrii organelor sale de conducere NU VOR SOLICITA SAU PRIMI INSTRUCTIUNI de la autoritatile publice sau de la orice alta institutie sau autoritate”, scrie in Legea privind Statutul BNR.

Pe de alta parte, BNR si-a asumat si rolul secundar de supreveghere a stabilitatii financiare, rol care, in actualul context, este extrem de important. De se trebuie sa vegheze BNR ca bancile din Romania sa fie stabile? Pentru ca ele finanteaza in proportie de 90% economia si statul roman in proportie covarsitoare. Daca bancile cad, cade si economia!

Este adevarat ca, printre principalele atributii ale BNR se numara si “elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb”. Asta nu inseaman, insa, ca poate stabili unilateral cat sa fie cursul. In acest moment, in Romania politica de curs este de management controlat. Asta inseamna ca nu este complet liber, dar nici complet controlat.

BNR poate interveni in favoarea leului (ceea ce, spun economistii, s-a intamplat in 2018 cand, in ciuda dezechilibrelor macroeconomice evidente, leul a ramas stabil in fata euro). Insa nu o poate face la nesfarsit (pentru ca pentru a stopa deprecierea leului trebuie sa vanda euro din rezerva, iar o diminuarea semnificativa a rezervelor ar fi un semnal negativ suplimentar dat investitorilor) si, mai ales, nu o poate face fara costuri (majorarea dobanzilor). In plus, ar fi o masura care ar limita doar temporar deprecierea leului, care ar exploda iremediabil cand BNR ar epuiza rezerva.

Concret, BNR poate interveni in favoarea leului in doua moduri: vinde valuta din rezerva, cu implicatiile de mai sus, sau majoreaza dobanda de politica monetara si atrage investitorii pe termen scurt (speculativi) care isi plaseaza banii in lei la dobanzi mai ridicate. Dar, in acest caz, loveste in banci (creste ROBOR si platesc o taxa pe active mai mare la stat) si, nu in ultimul rand, in populatie si firme (care au credite in lei la banci).

In aceste conditii, care este solutia pentru a tempera deprecierea leului, de altfel anuntata de economistii inca de la inceputul lui 2017? “Mixul adecvat de politici economice”. Asta inseamna ca Guvernul trebuie sa revina la o politica fiscala responsabila (stabilitate fiscala, pentru a stimula firmele sa produca mai mult si sa plateasca mai mult in contul taxelor la stat, reducerea cheltuielilor populiste si stimularea investitiilor, care sa permita firmelor si apoi statului sa dea salarii mai mari pe baze solide si, nu in ultimul rand, colectarea taxelor de la cei care nu le platesc).

Si atunci, BNR poate reveni la rolul de arbitru in piata valutara, pentru a asigura un comportament corect al jucatorilor, cu interventii directe cat mai putine, si doar atunci cand moneda nationala este atacata din EXTERIOR.

Asta daca ne dorim sa ramanem o economie deschisa, europena, care presupune respectarea unor reguli!

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri