Consultantii fiscali scot la iveala noi implicatii ale OUG 114/2018 si solicita dezbaterea de urgenta a acesteia in Parlament pentru a se putea face corecturile necesare cat mai rapid, astfel incat impactul negativ pe care il are asupra intregii economii sa fie estompat. In continuare se asteapta argumentele care au stat la baza adoptarii “de urgenta” a acestui act normativ pentru ca, in lipsa lor, singurele explicatii plauzibile ar fi insuficienta veniturilor bugetare si “identificarea unui dusman de clasa” care sa fie calul de bataie in campania electorala.
Specialistii in fiscalitate ai Deloitte Romania au intors pe toate partile OUG 114/2018, incercand sa ii decopere atat ratiunea cat si implicatiile, avand in vedere ca actul normativ afecteaza grav domenii strategice ale economiei (sistemul bancar, sectorul de telecomunicatii, companiile din energie si constructii) si, pe cale de consecinta, zonele cele mai vulnerabile, respectiv populatia si firmele mici.
La capitolul ratiune, singura explicabila ramane nevoia tot mai mare de bani la buget, din cauza faptului ca in ultimii ani s-au redus principalele taxe si s-au marit semnificativ cheltuielile statului (cu salariile si pensiile).
Insa, faptul ca Ordonanta s-a adoptat fata nici un fel de consultare cu partile implicate, incalcand nenumarate legi in vigoare si principii constitutionale nu poate fi explicat decat prin apropiatul context electoral.
Citeste si:
“Pentru mine a fost foarte ciudat sa apara intr-un text de lege formularea “taxa pe lacomie”. Nu stiu daca aceasta Ordonantat nu a fost gandita si ca un inceput al campaniei electorale. O polarizare a societatii pare sa aiba loc prin identificarea unui asa zis dusman de clasa care este reprezentat de companii. Eu cred ca nu ar trebui sa ne ducem in aceasta directie si sper ca nu a fost aceasta una dintre intentiile de modificare a legii, dar formularea in sine da de gandit”, a declarat Dan Badin, partener coordonator Servicii fiscale si juridice Deloitte Romania
Acesta a reclamat faptul ca modificarile fiscale prin OUG 114/2019 au fost aprobate fara consultare in avans, desi legea transparentei decizionale prevede un termen de cel putin 30 de zile pentru publicarea textului si de 10 zile pentru ca asociatiile profesionale sa isi formuleze punctele de vedere. Badin a reamintit si de articolul 4 din Codul fiscal care prevede, de regula, minim sase luni pentru intrarea in vigoare a unor noi prevederi care aduc modificari substantiale.
Citeste si:
“Aceste prevederi au rostul de a da mediului economic posibilitatea sa se exprime si sa fie luat in considerare, dar si sa se pregateasca pentru punerea in practica a schimbarilor. In ultimul timp dialogul a fost suspendat desi s-a dovedit in multe cazuri (cel mai recent este cazul split TVA) ca si mediul de afaceri are pozitii cat se poate de pertinente”, a adaugat reprezentantul Deloitte.
Este semnalata, din nou, lipsa studiilor de impact, iar implementarea imediata este considerata “un experiment” cel putin nepotrivit pentru economia romaneasca.
“Fara analize temeinice, stabilitate legislativa si consultare, rezultatele unor modificari fiscale tind sa aiba mai degraba un impact negativ, asa cum ne arata experienta ultimului deceniu in care ordonantele de urgenta au devenit regula in domeniul fiscal. De asemenea deloc de neglijat este derogarea repetata de la diverse acte normative ceea ce amplifica suplimentar incertitudinea si destabilizeaza climatul economic, a punctat Badin.
Citeste si:
Ce spun specialistii Deloitte despre principalele prevederi ale Ordonantei?
Taxa pe activele bancare - are in comun doar numele cu cele din tarile vecine
Taxa pe activele bancare, inspirata din tarile vecine doar cu numele, pentru ca altfel este complet diferita, “are potentialul sa duca intregul sistem bancar pe pierdere”, spune Alexandra Smedoiu, partener Taxe Directe in cadrul Deloitte.
Aceasta a mentionat ca doar doua tari din UE, in afara de Romania, aplica o taxa asupra activelor sectorului bancar: Ungaria si Polonia (alte tari au optat pentru alta baza de impozitare, iar Franta a eliminat taxa la 1 ianuarie 2019).
Totusi aceste doua state calculeaza taxa asupra tuturor activelor, si nu numai asupra activelor financiare asa cum face Romania. Pe de alta parte, cotele de taxa sunt mult mai mici comparativ cu Romania. In Polonia rata este de 0,44% pe an, iar in Ungaria de 0,15% sau 0,20% in functie de dimensiunea institutiei bancare (ambele state au adoptat o serie de derogari, exceptii si plafoane pentru a exclude sau a limita impactul asupra institutiilor financiare mici).
Citeste si:
“O alta deosebire fundamentala este ca niciuna dintre aceste tari si nici o alta din UE nu conditioneaza cota taxei de un indice de piata cum este in cazul Romaniei ROBOR. (...) Un alt lucru semnificativ este ca Polonia si Ungaria au consultat Banca Centrala Europeana, iar taxa a fost adoptata in urma unui proces legislativ care a lasat actorii pietei sa isi exprime punctul de vedere si care a luat in considerare unele dintre recomandari”, a punctat Smedoiu.
Ca efect imediat, reprezentanta Deloitte a remarcat cresterea cursului de schimb, intuitiva in contextul plafonarii dobanzilor.
"Atunci cand incercam sa plafonam in mod artificial dobanzile, prin aceasta taxa, explodeaza cursul de schimb, pentru nu ai cum sa ai dobanzi asa de mici la o moneda nationala, care nu acopera nici macar inflatia. Este ceea ce s-a vazut imediat la cursul de schimb”, a subliniat Alexandra Smedoiu.
Citeste si:
Pe termen mai indelungat, este de urmarit impactul taxei pe active asupra creditarii.
Taxele in energie si comunicatii - nu trebuie sa ajunga in bugetul de stat
Taxele impuse in energie si comunicatii, de 2%, respectiv 3% din cifra de afaceri, au fost introduse, de asemenea, fara avizul Consiliului Concurentei si cu incalcarea rolului autoritatilor de reglementare, spune Andreea Artenie, partener Reff si Asociatii, firma de avocati membra Deloitte Legal.
Astfel de taxe, denumite tarife de monitorizare, in sectorul telecom exista si in alte tari europene, si sunt bine caracterizate in legislatia europeana si nationala. Insa acestea sunt destinate sustinerii costurilor administrative ale autoritatilor de reglementare, astfel ca ar trebui sa aiba un regim juridic asemanator, adica sa se constituie venit al autoritatii de reglementare, nu sa ajunga in bugetul de stat.
Citeste si:
In plus, tarifele mentionate, atat in alte state europene cat si in Romania (anterior OUG 114) sunt infinit mai reduse decat taxele nou introduse.
Spre exemplu, bugetul ANCOM pe 2019, aprobat cu doua zile inainte de publicarea proiectului de OUG 114, prevedea la capitolul “costuri de administrare” suma de 5.000 de lei (venituri necesare pentru intregul an 2019), a precizat Andreea Artenie.
In ceea ce priveste introducerea contributiei de 2% datorata ANRE, potrivit jurisprudentei CJUE, aceasta trebuie justificata de situatii exceptionale ori motive de interes general, neputand fi invocate in mod valabil, in sustinerea unui astfel de sistem, nici protectia economiei tarii, nici restabilirea echilibrului bugetar prin cresterea veniturilor fiscale, a adaugat reprezentanta Deloitte.
Facilitatile din constructii - incerte pentru multe companii
In domeniul constructiilor, daca vorbim de facilitatile acordate pentru retinerea fortei de munca, respectiv majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei si o serie de reduceri la taxele datorate statului, “buna intentie s-a impiedicat” in lipsa de corelare dintre Codul Muncii si Codul Fiscal, a explicat Raluca Bontas, partener Global Employer Services Deloitte Romania.
“Efectul benefic ca urmare a aplicarii facilitatilor va fi o majorare a salariului net pentru angajatii din domeniu cu 50%”, insa conditia pentru aplicarea facilitatilor este ca 80% din cifra de afaceri sa fie realizata din activitati aflate in codurile CAEN enumerate de OUG, a punctat Bontas.
Problema intervine in cazul companiilor care nu indeplinesc aceasta ultima conditie, deci nu pot beneficia de facilitati (eliminarea impozitului pe venit si reducerea contributiei la pensie cu cota datorata Pilonului II), dar sunt obligate sa majoreze salariul minim la 3.000 de lei pentru toti angajatii.
“In concluzie, ca urmare a necorelarii prevederilor din Codul Fiscal cu cele din Codul Muncii, acesti angajatori sunt obligati sa majoreze salariul minim brut la 3.000 lei fara a avea certitudinea ca vor beneficia in fiecare luna de facilitatea fiscala pe care nu o pot aplica daca nu indeplinesc si conditia privind cifra de afaceri”, a adaugat Raluca Bontas.
In plus, masura afecteaza foarte mult companiile mici din constructii, care nu pot suporta majorarile salariale impuse, in special in cazurile in care au incheiat contracte de executie anterior aparitiei OUG. In acordul semnat initial, Guvernul a promis renegocierea contractelor pe care constructorii le-au semnat cu statul inainte de adoptarea masurii, insa reglementarea nu a aparut inca. Cat ii priveste pe cei care aveau contracte in derulare cu parteneri privati, acestea sunt complicat de renegociat.
OUG nu contine masurile impuse de Comisia Europeana
La capitolul taxe indirecte, OUG 114 nu aduce noutati notabile, cu exceptia extinderii aplicarii cotei de TVA de 5% pentru locuinte, care anterior era valabila doar pentru prima o singura locuinta achizitionata in acest regim.
Pe de alta parte, insa, Vlad Boeriu, partener Taxe indirecte Deloitte Romania, considera ca actul normativ ar fi trebuit sa contina o serie de prevederi, solicitate inclusiv de Comisia Europeana, cum ar fi renuntarea la split TVA sau modificarea legislatiei privind datoria vamala.
“Este asteptata decizia guvernului privind mecanismul de plata defalcata (split TVA) pe care Comisia Europeana l-a declarat neconform cu directiva in materie si cu libertatea de a presta servicii. Romania ar fi trebuit sa transmita CE raspunsul la scrisoarea de punere in intarziere emisa la inceputul lunii noiembrie si pentru care avea termen de doua luni. Scrisoarea CE e prima etapa in deschiderea procedurii de infringement”, a punctat Boeriu.
In ceea ce priveste legislatia vamala romaneasca (prevede ca datoria vamala poate fi comunicata debitorului pana la cinci ani de la momentul la care a luat nastere, indiferent daca este rezultatul unei fapte penale), aceasta este nealiniata cu regulile vamale europene (care le lasa trei ani la dispozitie autoritatilor vamale pentru a comunica debitorului o datorie). Exceptie face cazul in care datoria vamala ia nastere ca rezultat al unei fapte penale, autoritatile vamale au la dispozitie zece ani pentru a comunica.
“In cazul in care Romania nu ia masuri in urmatoarele doua luni, Comisia poate transmite un aviz motivat privind procedura de infringement”, a adaugat Boeriu.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
