Efectele OUG 114 pe piata bancara nu intarzie sa apara. Creditarea in lei a scazut, in ianuarie 2019, pentru prima data in ultimii patru ani. La creditele acordate populatiei s-a inregistrat un plus firav in prima luna a anului, de 0,3% fata de luna precedenta, insa si in acest caz este cel mai scazut avans din ianuarie 2015 incoace. Asta inseamna ca atat populatia cat si firmele au acces tot mai greoi la credite.

Bancile au anuntat deja ca, din cauza taxei de pe activele bancare, aplicabila trimestrial si in functie de evolutia ROBOR, nu vor mai putea acorda credite in acelasi ritm ca in trecut iar taxa, in final, va fi suportata de clienti intr-o forma sau alta.

Creditarea populatiei, primele semne de slabiciune din ultimii patru ani

Datele publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) arata ca, in ianuarie 2019, creditele acordate persoanelor fizice si firmelor private au scazut fata de decembrie 2018 cu 0,4%, intrerupand o lunga perioada de crestere continua, din ianuarie 2015 pana in prezent (cu o singura exceptie - decembrie 2015, in care s-a inregistrat o scadere usoara).

Daca in cazul finantarii firmelor au mai existat luni in care sumele acordate sub forma de credite au scazut (in ianuarie 2019 reducerea a fost de 1,4% fata de decembrie), in cazul populatiei s-au inregistrat cresteri luna de luna din ianuarie 2014 pana in prezent, iar avansul din ianuarie 2019 este cel mai firav din ultimii patru ani.

Creditarea in lei a populatiei si firmelor a fost reluata in 2014, dupa perioada de criza (in care bancile au acumulat volume importante de credite neperformante) si a luat locul finantarilor in valuta la care atat bancile cat si clientii au renuntat, din cauza problemelor pe care creditele in valuta le-au generat in trecut.

Amendament admis in Senat:...
Citeste si: Noul ROBOR s-ar putea aplica si creditelor in derulare

De unde isi vor recupera bancile taxa pe active?

In cazul persoanelor fizice, reluarea finantarilor a fost facilitata de continuarea programului Prima Casa exclusiv in lei, dar si de faptul ca multe din creditele de consum luate in perioada anterioara crizei au ajuns la scadenta si au facut loc la altele noi.

Pentru firme, creditarea s-a relansat mai greu si a evoluat incert din cauza stabilitatii financiare fragile a companiilor private (in special in cazul IMM-urilor).

Pe acest fond de revenire timida a creditarii totale in ultimii, au intervenit mai multe masuri menite sa o franeze.

De departe, OUG 114/2018, care impune bancilor o taxa pe active in cazul in care media trimestriala a ROBOR la 3 si 6 luni trece de 2% (situatie intalnita in prezent si estimata pentru perioada urmatoare) este considerata de banci cea mai nociva masura impotriva creditarii private (populatie si firme). Taxa a fost introdusa la finalul anului trecut, se plateste trimestrial si se aplica pe paliere, de la 0,1% in cazul in care media dobanzilor depaseste cu pana la 0,5 puncte procentuale referinta de 2%, la maxim 0,5% daca media depaseste cu peste 2 puncte procentuale referinta.

2005 Denominarea leului a...
Citeste si: 2005 Denominarea leului sau trecerea de la inflatie la stabilitate

Asta inseamna ca bancile trebuie sa mareasca dobanzile la credite sau/si sa le reduca pe cele la depozite, sa creasca toate celelalte costuri pe care le impun clientilor pentru a putea suporta taxa pe active (mai ales ca multe banci vor intra pe pierdere din aceasta cauza).

La creditele acordate populatiei, aflate in sold, bancile nu pot majora dobanzile mai mult decat cu variatia ROBOR (pentru ca marja din contract este fixa pe toata durata de acordare a creditului), insa pentru creditele viitoare pot mari marja. In aceste conditii, tot mai putini romani se vor califica pentru imprumuturi in perioada urmatoare, mai ales ca si BNR a limitat gradul total de indatorare incepand din ianuarie 2019.

Ce masuri mai contribuie la franarea creditarii?

Noul Regulament al BNR, care limiteaza gradul maxim de indatorare pentru persoanele fizice, prevede ca pentru creditele de consum si ipotecare in lei, gradul de indatorare nu va putea depasi 40% din venitul net al solicitantului sau familiei. Pentru creditele in valuta, indiferent de detinatie, noul grad maxim de indatorare este de 20%.

Exceptie face creditul pentru achizitionarea primei locuinte, caz in care gradul maxim de indatorare poate urca cu 5 puncte procentuale, la 45%, respectiv 25%. Anterior, gradul de indatorare nu era limitat. Media pietei era de 55-60%, dar putea ajunge si la 80%.

Banca centrala mentine...
Citeste si: Banca centrala mentine dobanda cheie la 2,5% pe an

Limitarea gradului de indatorare a fost justificata de banca centrala prin faptul ca multe persoane cu venituri reduse s-au indatorat excesiv, iar in contextul cresterii dobanzilor pe piata monetara (ROBOR), creste riscul de nerambursare. Situatia cea mai grava este la creditele Prima Casa, avand in vedere si avansul redus si termenele indelungate de rambursare

„Gradul total de indatorare se determina ca pondere a obligatiilor lunare totale de plata decurgand din credite sau alte finantari rambursabile in veniturile nete lunare luate in considerare, respectiv veniturile din care s-au dedus obligatiile fiscale”, se precizeaza in Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) nr. 6 din 31 octombrie 2018, care a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 950, din data de 9 noiembrie 2018.

Asta inseamna ca din calculul gradului de indatorare se elimina cheltuielile de subzistenta si ajustarile in functie de riscul de dobanda, de reducere a veniturilor sau de schimb valutar. De toate acestea se tinea cont anterior, iar veitul luat in calcul de banca era cel rezultat in urma scaderii acestor sume.

Noile limite nu se aplica in cazul refinantarilor, insa doar daca nu se solicita sume suplimentare.

La aceste masuri care franeaza creditarea, respectiv noul regulament al BNR si taxa pe active, se adauga si cele trei legi adoptate de Parlament pe finalul anului, respectiv plafonarea dobanzilor, limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate si eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit, initiate de senatorul Daniel Zamfir. Acestea, insa, nu au intrat inca in vigoare, dar bancile le iau in calcul la stabilirea strategiei viitoare de creditare.

Analizand evolutia creditarii in ultimii ani se observa ca luna ianuarie este, trraditional, una cu activitate redusa pe piata creditarii. Chiar si asa, insa, scaderea din prima luna a acestui an poate avea valoare de semnal, avand in vedre toate masurile enumerate (la care s-ar mai putea adauga si decelerarea evidenta a economiei si erodarea veniturilor populatiei prin inflatie si deprecierea leului) sunt cu siguranta ostile activitatii de creditare.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Eugen Teodorovici: amnistia fiscala este pentru companiile de stat