Gradul de indatorare este unul dintre principalele aspecte la care banca si IFN-ul se uita in momentul in care doresti sa contractezi un imprumut. Daca in cazul altor cerinte, cum ar fi veniturile lunare sau cat de serios esti in a-ti plati ratele, acestia au libertatea de a decide daca iti ofera sau nu imprumutul, in aceea ce priveste gradul de indatorare lucrurile sunt stabilite concret de catre Banca Nationala a Romaniei.

Incepand cu 1 ianuarie 2019, atat bancile cat si institutile financiare nebancare sunt obligate sa respecte dispozitiile noului Regulament al Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2018 pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr.17/2012 privind unele conditii de creditare. Va explicam mai jos ce inseamna acest lucru mai exact.

Gradul de indatorare al clientilor: ce spune noul regulament BNR

sursa foto: kyrien / Shutterstock.com.

Pana la intrarea in vigoare a noului regulament BNR, institutiile financiare aveau libertatea de a stabili gradul maxim de indatorare (suma din veniturile tale pe care o poti aloca pentru plata creditelor). Astfel, inainte de intrarea in vigoare a noului regulament, acesta se ridica la 47% pentru creditele ipotecare si 45% pentru cele de consum, conform Bancii Nationale a Romaniei.

La cat este stabilit gradul de indatorare acum

Banca Nationala a Romaniei stabileste prin noul regulament ca gradul maxim de indatorare sa fie de 40% pentru creditele de consum si cele ipotecare*( 45% pentru creditele ipotecare destinate achizitionarii primei locuinte). In ceea ce priveste creditele in valuta, rata maxima este de 20%. Masuri similare au fost adoptate si in alte tari precum Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania si Cehia.

Obiectivele urmarite de catre Banca Nationala a Romaniei prin introducerea acestui prag sunt:

  • simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice si consolidarea cresterii sustenabile a activitatii de creditare. Conform noii metodologii de calcul, nivelu creditului si al ratelor aferente va putea fi stabilit usor de orice solicitant.
  • protegarea populatiei cu venituri medii si cu venituri sub valorile medii in sensul imbunatatirii capacitatii de plata, pentru creditare sanatoasa.

De asemenea, Banca Nationala a Romaniei a precizat ca nu sunt luate in considerare creditele acordate exclusiv in scopul rambursarii datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrarii in vigoare a noului regulament. Mai exact, nu se aplica creditelor de refinantare.

Astfel, in cazul unei persoane cu un venit net de 3.000 de lei, pana la 31 decembrie 2018, rata maxima lunara in lei ajungea la 1.413 lei, avand in vedere rata medie a gradului de indatorare din acea perioada. Dupa 1 ianuarie 2019, rata maxima lunara ajunge la 1.200 de lei pentru aceeasi persoana.

La ce valoare ajung creditele restante ale populatiei?

credite restantesursa foto: Kittisak Jirasittichai / Shutterstock.com

Trasarea unui grad de indatorare nu exclude intarzierile romanilor la plata creditelor. Astfel, in octombrie 2019, valoarea totala a creditelor restante in lei ale populatiei si firmelor s-a ridicat la 4,85 miliarde de lei, in scadere cu 4,47% fata de suma raportata in septembrie 2019, in timp ce restantele la creditele in valuta au coborat cu 4,7%, la 2,32 miliarde de lei (echivalent in lei), conform datelor furnizate de catre Banca Nationala a Romaniei.

In octombrie, totalul creditelor in lei contractate se ridica la 179,5 miliarde de lei (cu 0,9% peste valoarea din luna precedenta), din care 68,6 miliarde de lei erau sume contractate de agentii economici si 107,1 miliarde de lei imprumuturi luate de populatie. De cealalta parte, creditele in valuta se ridicau la 90,9 miliarde echivalent lei (cu 0,09% mai putin fata de septembrie 2019), din care 51,062 miliarde de lei imprumuturi contractate de agentii economici si 34,9 miliarde de lei credite luate de populatie.

Sursa foto: fizkes / Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Armand Iliescu
Armand s-a alăturat echipei Wall-street.ro în anul 2016, an în care a și finalizat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion . De-a lungul timpului a acoperit domenii precum FinTech, Finanțe-Bănci și Fiscalitate. A pus umărul timp de patru ani la consolidarea proiectului Future Banking , dedicat industriilor FinTech și digital banking, din poziția de Head of Growth. Tot în cadrul aceluiași proiect a dat startul emisiunii FinTech Friday,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri