Șef IMM-uri: Avem nevoie de „sânge proaspăt” în economie. Ar trebui să te poți face antreprenor de la 16 ani

Mediul de afaceri din România este unul destul de îmbătrânit, iar asta se vede și din numărul de firme „zombie” pe care le are țara noastră. „Poțiunea” de întinerire a economiei românești este ademenirea tinerilor în povestea antreprenoriatului, iar acest lucru se poate întâmpla prin programe care să le faciliteze intrarea în piață, este de părere Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Una dintre soluțiile invocate de șeful IMM-urilor este coborârea vârstei de la care te poți deveni antreprenor, de la 18 la 16 ani.

România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de firme la mia de locuitor: de la 67 de firme/1.000 de locuitori - media europeană - la 25 de firme/1.000 de locuitori - situația din România. Mai mult de atât, pe lângă factorul cantitativ trebuie să îl privim și pe cel calitativ. Aici, BNR ne spune că una din patru companii din România se încadrează în categoria "zombie", adică au deficiențe de capitalizare, rentabilitate negativă a activelor, active imobilizate în scădere sau un grad de îndatorare relativ mare. Care este tratamentul pentru această situație? Florin Jianu spune că economia românească are nevoie de o „transfuzie cu sânge proaspăt” în mediul antreprenorial.

„Avem nevoie de sânge proaspăt în economie. Dacă ne uităm la intensitatea antreprenorială, suntem sub jumătatea mediei europene. Dacă ar fi după mine, ar trebui să poți începe să devii antreprenor de la 16 ani: aș modifica legea și aș coborî vârsta. Cred că generațiile noi au un alt tip de gândire și abordare. Interacționez cu copii care au o gândire analitică, sunt activi și au idei inedite de proiecte”, a declarat Florin Jianu.

Citeste si:

Șeful IMM-urilor spune că Țările Nordice au implementat acțiuni care să încurajeze antreprenoriatul de la vârste fragede. În Suedia, elevii sunt încurajați să înceapă o firmă din timpul liceului, iar, dacă aceasta are un plan de fezabilitate susținut, este finanțată de stat. În momentul de față, se pare că tinerii din România sunt descurajați să intre în „pantofii de antreprenor”. Conform studiului „Insights PulseZ”, doar 1 din 10 tineri din Generația Z are intenția de a începe o afacere.

Prima piedică a antreprenorului român nu este legată de bani, ci de legislația pe care Guvernul o schimbă „ca pe șosete”. Jianu: Ne dorim un pact fiscal pentru următorii 10-20 de ani

Codul Fiscal a fost modificat de peste 500 de ori în ultimii 8 ani, asta însemnând că antreprenorii au trebuit să stea mai mult cu ochii pe legi decât pe propria afacere. Asta a făcut mulți antreprenori să își mute afacerea în țări cu taxe mai mari, dar birocrație mai redusă. Un alt efect al acestor modificări este acela că firmele din România ratează oportunități de teama birocrației: conform unui sondaj realizat de compania de consultanță EY România, firmele din țară preferă să nu aibă beneficii decât să greșească ceva.

Citeste si:

„Cel mai important lucru este stabilitatea și predictibilitatea. Dacă ne uităm la țările vestice, cu o fiscalitate mai ridicată decât în România, nu am văzut gradul de nemulțumire așa cum îl au antreprenorii români. Noi avem o fiscalitate scăzută, dar numărul cel mai mare de antreprenori nemulțumiți. De ce? Pentru că se schimba fiscalitatea de la o zi la alta, iar oamenii nu mai știu cu ce instrumente trebuie să lucreze și la ce trebuie să se conformeze”, menționează Florin Jianu.

Toate aceste modificări duc la majorarea costurilor pentru antreprenorul român, dar și o mutare a focusul de pe afacere pe legislație. Jianu subliniază faptul că majoritatea companiilor din România sunt firme mici, de familie, în care antreprenorul încearcă să acopere toate pozițiile din afacere.

Citeste si:

„Microintreprinderile au un număr mediu de angajați de 2,2 persoane, iar aceștia trebuie să se ocupe atât de activitatea propriu-zisă a firmei, dar și de problemele legislative, birocratice. Ceea ce solicităm (n.red: prin intermediul CNIPMMR) - și poate vom vedem acum cu alegerile o rezolvare - este stabilitatea. Ne dorim un pact fiscal pentru următorii 10-20 de ani în care să spunem că - asta e fiscalitatea în România -. Oricât ar putea să stabilească impozitarea, să o facă de 80%, dar să nu o mai schimbe atât de des. Ar trebui să știi dacă îți convine să faci sau nu o afacere în România. Nu îți convine, nu faci, dar măcar ar trebui să știi asta de la început”, subliniază Florin Jianu.

Patronul român și banii de la Bruxelles: românul e măgulit de cerințele europene și are nevoie de finanțare imediată, nu când se eliberează fondurile

În cei 16 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, suma totală netă primită de România, din momentul aderării (1 ianuarie 2007) şi până la jumătatea lui 2023, se ridica la 56 de miliarde euro, conform Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Cu toate că e o sumă importantă, pe care o vedem materializată în multe proiecte mari de infrastructură și dezvoltare, specialiștii spun că alte miliarde de euro zac în „sertarele de la Bruxelles” fără să fie accesate.

Citeste si:

În ceea ce privește antreprenorii români, mulți nu se ating de proiectele europene din cauza cerințelor impuse de Uniunea Europeană. Șeful IMM-urilor îndrumă antreprenorul român să se conformeze acestor norme pentru a putea accesa finanțările, dar recunoaște că piedica vine din cauza vitezei cu care sunt demarate unele proiecte în România.

„Oamenii trebuie să știe că pentru a obține niște bani trebuie să te conformezi cu anumite norme. Cred că problema principală a românilor este viteza cu care se întâmplă lucrurile și se acordă fondurile europene. Viteza trebuie să țină pasul cu nevoile, necesitățile și cu piața. Antreprenorul are nevoie de finanțare pentru o investiție în timp real, nu mâine, nu poimâine, când oportunitatea s-a dus. Viteza implementării e cea mai mare probleme”, concluzionează Florin Jianu.