Ritmul de crestere economica ar putea incetini la 2,8% in 2019 si la 1,8% in 2020 din cauza efectelor negative ale masurilor fiscale ad-hoc (OUG 114 -n.r.), o crestere mai lenta a creditarii si a cererii externe, sustin economistii UniCredit Bank in cel mnai recent raport trimestrial publicat.
Si datele publicate de Banca Mondiala la finalul saptamanii trecute indica o revizuire negativa a cresterii economice pentru Romania, la 3,3% in 2019 (in scadere de la 3,5% estimarea din ianuarie si 4,5% in vara anului trecut).
“Riscurile cu privire la cresterea economica au crescut, in special din cauza scaderii cererii pe pietele de export, a tensiunilor din piata muncii si a incertitudinilor fiscale. Masurile fiscale adoptate la finalul lui decembrie 2018 risca sa incetineasca economia in 2019 si ulterior”, se arata in raportul Bancii Mondiale.
Citeste si:
Cresterea economica bazata pe salarii marite nu genereaza decat datorii
In ultimii doi ani, guvernul Romaniei a majorat pensiile si salariile cu scopul de a stimula cererea interna si a mentine ritmul de crestere economica peste nivelul de 5%. “Insa aceasta strategie de crestere economica bazata pe majorari rapide ale veniturilor populatiei, promovata de ideologii guvernului sub hashtag-ul #wageledgrowth, nu a asigurat fondurile necesare pentru a stimula si productia interna astfel incat sa acopere consumul suplimentar. Ca urmare, deficitul contului curent si deficitul bugetar structural au depasit 4% din PIB, ambele fiind mai mari in comparatie cu tarile din Europa Centrala si de Est (ECE) membre ale Uniunii Europene (UE), spun specialistii UniCredit.
Cu alte cuvinte, cu veniturile majorate, romanii au cumparat mai multe bunuri din import, pentru ca, in lipsa investitiilor, economia romaneasca nu a reusit sa acopere cererea.
Citeste si:
“In incercarea de a acoperi deficitul bugetar in crestere, controversata ordonanta de urgenta 114 (OUG 114) de la finalul anului 2018 a introdus taxe sectoriale suplimentare. Astfel de masuri ad-hoc erau de asteptat din cauza ca veniturile bugetare nu tin pasul cu tintele de colectare. Cu toate acestea, marimea, extensia si metodele de implementare au fost surprinzatoare”, noteaza specialistii UniCredit.
Taxa bancara, in noua forma, nu pune in pericol bancile, dar franeaza creditarea
Confruntandu-se cu o reactie puternic negativa a pietelor financiare si cu riscul reducerii pespectivei de rating suveran, guvernul a modificat OUG 114, reducand taxa pe activele bancare la 0,2% pentru bancile cu o cota de piata sub 1% si la 0,4% pentru celelalte banci, eliminand legatura dintre nivelul taxei si dobanzile ROBOR si excluzand jumatate din activele bancare din baza de calcul a taxei. In plus, taxa poate fi redusa sau eliminata in cazul unei cresteri a creditarii si/sau in cazul reducerii marjei de dobanda (calculata ca diferenta intre rata medie ponderata a dobanzii la creditele denominate in lei si rata medie ponderata a dobanzii la depozite denominate in lei). Impactul estimat este de cel mult 0,9 miliarde lei in comparatie cu 5,4 miliarde lei conform primei variante a OUG 114.
Citeste si:
“In aceasta ultima forma, taxa bancara nu pune in pericol supravietuirea sistemului bancar, insa va tempera probabil creditarea si va conduce la un impact negativ al creditarii asupra cresterii economice atat in 2019, cat si in 2020”, se mai arata in raportul citat.
Creditarea incetinise, deja, la finalul lui 2018, din cauza cresterii dobanzilor ROBOR si a franarii abrupte a cresterii economice. “Excluzand stocurile de inventar, cresterea economica a fost de doar 1,3% anul trecut, incetinind de la 6,8% in 2017”, mau spun expertii UniCredit.
In plus, incertitudinile fiscala majoreaza costurile de finantare in economie si ar putea continua sa afecteze investitiile private.
Doua din cele mai importante surse de investitii straine directe, companiile din energie si telecom, se confrunta cu noi taxe exact in momentul in care ambele trebuie sa decida cu privire la proiecte mari de investitii, si anume exploatarea gazelor din Marea Neagra, respectiv implementarea tehnologiei 5G.
Citeste si:
Intre timp, proiectele de infrastructura vor continua sa fie limitate de prioritizarea altor categorii de cheltuieli publice.
Ca urmare, consumul privat va ramane principalul motor de crestere, chiar daca acest stimul isi reduce turatia. In 2018, gospodariile populatiei si-au diminuat asteptarile de achizitii viitoare, crescand economisirea. Aceasta tendinta continua si in 2019, pe fondul incetinirii cresterilor salariale atat in sectorul privat, cat si in cel public.
Legea pensiilor ameninta grav deficitul bugetar
Deficitul bugetar, deja sub presiune din 2018, se va majora la 3,4% din PIB anul acesta si la 4,1% din PIB in 2020 daca legea pensiilor va fi adoptata in forma actuala, spun economistii UniCredit Bank.
Referitor la deficitul bugetar, si expertii Bancii Mondiale sustin ca, desi guvernul s-a angajat sa il mentina sub 3% din PIB, masurile fiscale adoptate in 2017 si 2018 duc la cresterea acestuia si reduc spatiul fiscal dedicat investitiilor. In plus, planurile de continuare a cresterii salariilor si pensiilor vor pune presiune si mai mare pe deficitul bugetar.
Citeste si:
In plus, dat fiind faptul ca deficitul bugetar aferent anului 2018 se va situa in preajma nivelului de 3% din PIB conform standardelor europene, exista riscul declansarii unei proceduri de deficit excesiv impotriva Romaniei in T2 2019.
“Din acest punct, guvernul va avea trei optiuni deloc de invidiat: 1. o majorare puternica a deficitului, care va fi penalizata, probabil, de agentiile de rating si de creditori 2. taierea cheltuielilor publice sau 3. majorari ad-hoc de taxe. Ultimele doua variante ar continua sa afecteze cresterea economica in anii electorali 2019-20. Membri influenti ai PSD au militat pentru inlocuirea cotei unice a impozitului pe venit cu cote progresive. Ca prim pas, cota unica de impozitare a fost redusa de la 16% la 10% in 2018. Cu toate acestea, al doilea pas – un impozit de 20-25% pe salariile care depasesc salariul mediu pe economie – este putin probabil sa fie implementat inaintea urmatoarelor patru runde de alegeri”, mai reiese din documentul UniCredit.
Citeste si:
In schimb, in absenta unor masuri care sa reduca deficitul, dobanzile raman ridicate si anihileaza, astfel, efectul cheltuielilor sociale mai mari asupra cresterii economice.
“Alegerile pentru Parlamentul European programate in data de 26 mai vor reprezenta un test de popularitate pentru PSD si liderii sai. Sondajele de opinie indica PNL aproape la egalitate cu PSD, in timp ce alianta proeuropeana dintre USR si PLUS se situeaza in fata ALDE”, se precizeaza in raport.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
