Bugetarii si angajatii companiilor de stat, inclusiv cele aflate pe pierdere dintotdeauna, au beneficiat de cele mai mari cresteri salariale in 2018, comparativ cu alte domenii si cu tarile din regiune. In schimb, pentru angajatii din banci, salariul real, in medie, a scazut anul trecut. In acest ritm, la finalul anului 2020, angajatii la stat vor ajunge sa castige cat cei din banci, sustine Dan Bucsa, economistul sef al UniCredit Bank pentru Europa Centrala si de Est.

Acesta a prezentat evolutia salariilor, in 2018, in Romania si in tarile din regiune, din care reiese ca tara noastra este “campioana” in privinta majorarilor salariale pentru angajatii la stat.

“Am impartit majorarile salariale pe decile (pe 10 grupe de crestere, de la cele mai mari la cele mai mici) in functie de cresterile inregistrate. In Romania, toti angajatii la stat sunt aici (in primele doua decile, cu cresteri salariale de peste 16%, respectiv 11%). Aici sunt si angajatii din companiile de stat, inclusiv din minerit, domeniu care produce pierderi dintotdeauna, chiar si in comunism”, a explicat Bucsa.

Salarii marite excesiv pentru o treime din angajati, majoritatea la stat

Mai mult, Romania are si cei mai multi salariati care au primit astfel de majorari salariale, aproximativ o treime din numarul total, majoritatea angajati la stat (mai sunt si cativa din domenii in care salariile erau foarte reduse).

Potrivit lui Dan Bucsa, majorarile salariale din Sanatate si Educatie sunt justificate, avand in vedere exodul medicilor si necesitatea unui sistem de invatamant mai performant, dar in administratie nu se justifica aceste majorari.

Prin comparatie, angajatii in IT sunt abia in a 3-a decila, cu cresteri salariale de aproximativ 8% in 2018, timp in care angajatii din banci s-au confruntat cu o scadere a salariului real de aproximativ 3%, din cauza faptului ca aveau deja salariile peste medie.

“Conform promisiunilor actuale, la finalul anului 2020, angajatii de la stat vor avea salarii similare cu cei din banci”, a mai spus economistul UniCredit. Insa in materie de productivitate, comparatia este inutila.

In acelasi timp, in Polonia, cresterile salariale din sectorul de stat se afla in a cincea decila (cu majorari de pana in 6% in 2018).

Care sunt consecintele acestor cresteri irationale de salarii? Inflatie, deficit extern si deficit bugetar.

Toate aceste cresteri de salarii, la care se adauga cele de pensii, trecute si, mai ales, viitoare epuizeaza bugetul de stat, astfel ca nu mai raman bani de investitii. Mai mult decat atat, nici nu vor ajunge, mai spune Dan Bucsa, asa ca in mod sigur vor urma majorari de taxe. In ce zona? Cel mai probabil la venituri.

Despre Legea pensiilor, asa cum este ea discutata in prezent, economistul citat spune ca ar trebui, pur si simplu, sa nu fie adoptata, pentru ca impactul pe buget va fi devastator.

Populismul de tip romanesc, cel mai pagubos

Dan Bucsa a mai spus ca in toate tarile din regiune apar masuri populiste in preajma alegerilor. Insa Romania detine recordul absolut. In timp ce in tarile vecine promisiunile electorale sunt onorate in preajma alegerilor (in Ungaria spre exemplu se acorda majorari salariale cu 3 luni inainte de alegeri, odata la 4 ani), Romania a inceput mult mai devreme.

​​”Exista trei forme de populism. Populismul de tip romanesc, in care se promit cresteri de salarii si pensii pentru multi ani de acum inainte si care creeaza asteptari si care duc la inflatie. Exista apoi populismul de tip maghiar: cresc pensiile si salariile cu 3 luni inainte de alegeri, dupa care se opresc. Daca va uitati la cresterea salariilor in Ungaria o sa vedeti niste ”damburi” care reprezinta anii electorali. Si mai exista populismul polonez, unde masurile sunt luate astfel incat sa nu genereze inflatie”, a subliniat Bucsa.

Printre masurile neinflationiste, el a mentionat majorarea alocatiilor pentru copii, anumite transferuri catre pensionari, dar care se fac o singura data, fara promisiunea altora, si reducerea de taxe pentru tineri si pentru companiile infiintate de tineri.

In concluzie, populismul din Romania este cel mai pagubos, pentru ca este excesiv, se vede imediat in inflatie si goleste conturile statului care, astfel, ramane fara bani de investitii si chiar pentru functionarea institutiilor.

“Daca legea pensiilor se implementeaza asa cum s-a promis, salariile cresc asa cum s-a promis in sectorul de stat, o sa ajungem cu salariile si pensiile exact la nivelul din criza, de 20% din PIB, fara recesiune de aceasta data. In 2009 eram in recesiune, PIB-ul se prabusea. Daca PIB-ul se prabuseste si acum, putem ajunge la 24% din PIB, cu venituri bugetare sub 30% din PIB. Cum acoperim investitii, aparare, investitii in sanatate, educatie, cheltuieli de functionare a administratiei, in afara de salarii? Cum acoperim toate acestea din mai putin de 10% din PIB? Nicio tara nu poate”, a punctat Bucsa.

Care sunt solutiile in aceasta situatia? Doua: sa crestem colectarea si taxele. “Cred ca va urma o combinatie intre cele doua”, spune economistul UniCredit. El considera ca majorarea impozitului pe venit pentru clasa de mijloc este doar o chestiune de “cand” nu de “daca”, chiar daca aceasta masura afecteaza si angajatii la stat.

Eurostat: Romania ramane...
Citeste si: Romania ramane "campioana" UE la inflatie! Cu cat au crescut preturile


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
PSD, prins intre promisiunile fata de pensionari si gaura din buget