Nationalismul promovat de unii dintre politicienii romani este nu numai pagubos, dar si gol de continut. Romanii mananca masiv alimente importate pentru ca nu au alternativa reala, in ciuda potentialului agricol urias pe care tara noastra il are. Pentru ca, dincolo de cuvintele pompoase folosite in discursul public, autoritatile statului au sprijinit, de fapt, producatorii din alte tari sa exporte in Romania, dat fiind faptul ca au stimulat consumul, nu investitiile.

Romania are de departe cel mai mare deficit comercial cu alimente din regiune (adica importa mult mai mult decat exporta), de aproape 2% din PIB in 2018, in timp ce Ungaria si Polonia sunt pe excedent la acest capitol (adica exporta mai mult decat importa), reiese din datele evidentiate de guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, in cadrul conferintei de prezentare a celui mai recent Raport trimestrial asupra inflatiei.

“Deficit mare are si Cehia (1% din PIB -n.r.), dar nu te poti compara cu ce campii si ce potential agricol are Cehia (mult mai mic decat al Romaniei -n.r.). In schimb in Polonia si in Ungaria vedem excedente masive in balanta comerciala a alimentelor”, a punctat Isarescu.

In privinta potentialului agricol (evaluat pe baza suprafetei agricole utilizate), Romania este a sasea tara din 18 state europene analizate, dar la capitolul “cota de piata export” (calculata ca pondere in importul comunitar de alimente in 2018) este pe ultimul loc.

“Sectorul alimentar, in mod curios, un sector in care dupa 90 s-a investit chiar foarte mult si de catre investitori privati romani, a ramas un punct nevralgic. S-au facut progrese masive, dar Romania inregistreaza inca cel mai amplu deficit comercial din regiune. Care este potentialul? Undeva intre Italia si Polonia (locul 6 -n.r.), iar cota de piata de export …(cea mai redusa, vezi foto -n.r.)”, a punctat guvernatorul BNR.

El a explicat ca specialistii BNR au analizat aceste date pentru a evidentia problemele structurale existente in economie, care nu se pot rezolva prin masuri de politica monetara (acestea din urma pot doar amana efectele problemelor structurale, dar nu le pot rezolva).

Reprezentantii bancii centrale au atras deseori atentia asupra faptului ca politica de stimulare a cresterii economice pe baza de consum, in detrimentul investitiilor, duce la majorari salariale sustenabile in tarile din care Romania importa. Si asta pentru ca majorand salariile in tara, fara a sprijini si productia locala, romanii cumpara mai mult din import. In acest fel, banii lor pleaca din tara, dar pleaca in valuta, iar cand cererea de valuta creste, leul se depreciaza.

Aceasta strategie paguboasa pe care o urmeaza guvernantii de cativa ani deja a dus la inflamarea deficitelor (datorii) la niveluri ingrijoratoare, cu mult peste cele din tarile vecine.

La finalul lui 2018, Romania avea un deficit comercial total (diferenta dintre importuri si exporturi) de 7,3% din PIB, in timp ce in Polonia acesta era de 1% din PIB, in Ungaria de 1,1%. Cehia era pe excedent la finalul anului trecut cu un plus de 4,1% din PIB.

Per total, deficitul extern in Romania (diferenta dintre banii care intra in tara si cei care ies) a fost de 4,5% din PIB anul trecut. Prin comparatie, Polonia a incheiat anul cu un deficit de 0,7% din PIB, in timp ce Ungaria si Cehia au avut surplus de cont curent (intra mai multi bani in tara decat ies), de 0,4%, respectiv 0,3% din PIB.

Nici pe plan intern Romania nu sta prea bine. Si-a facut un obicei din a forta deficitul bugetar spre limita maxima admisa la nivel european, de 3% din PIB, chiar si in anii cu crestere economica fabuloasa (in care ar trebui sa faca rezerve pentru perioade mai putin favorabile), cheltuind sume masive pe salarii, pensii si alte pomeni electorale (si nu doar in campanii). La fel s-a intamplat si in 2018. Anul trecut, Ungaria s-a apropiat destul de mult de Romania, cu un deficit bugetar de 2,2% din PIB, insa Polonia s-a limitat la un deficit de 0,4% din PIB, iar Cehia a incheiat anul cu surplus bugetar de 0,9% din PIB.

Guvernatorul BNR a mentionat aceste date pentru a evidentia limitele pe care politica monetara din Romania le are comparativ cu celelalte tari cu care ne comparam din punct de vedere al politicilor practicate (tintirea directa a inflatiei).

“Daca e ceva care ne deosebeste RADICAL de cele 3 tari, sunt deficitele. (...) La noi, deficitul comercial de 7% din PIB este foarte mare. Si Polonia isi permite mai mult decat ne permitem noi”, a punctat Mugur Isarescu.

Deficitele ridicate reduc marja de manevra a BNR in privinta stimularii economiei, cu asigurarea stabilitatii cursului si a dobanzilor in acelasi timp.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Oficial Finante: Casele de marcat electronice salveaza bugetul!