Ordonanta de Urgenta 114/2018, care instituia, printre altele, taxa pe activele bancare, cunoscuta drept "taxa pe lacomie", a trecut in 2019 prin doua modificari substantiale care au dus la atenuarea efectelor acesteia asupra industriei, dar a lasat problema Indicelui de referinta pentru creditele consumatorilor (IRCC) neatinsa, transformarea acestuia urmand sa aiba loc cel mai probabil anul viitor.

"Taxa pe lacomie" a fost perceputa de industria bancara ca un soc, masura anuntata inainte de Craciun de ministrul Finantelor de la acea data, Eugen Teodorovici, nefiind discutata in prealabil cu mediul bancar, conform Agerpres.ro.

"Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 sa se aplice o taxa pe activele institutiilor financiar-bancare, denumita taxa pe lacomie, pentru ca este cea mai buna expresie pentru ceea ce se intampla azi in Romania, care se aplica institutiilor in cazul in care ratele ROBOR la 3 luni si 6 luni depasesc o anumita valoare procentuala. Taxa se stabileste pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 si la 6 luni, atunci cand este depasita valoarea de 1,5%. Acesta este pragul pana la care nu se aplica o astfel de taxa", a afirmat Teodorovici, pe data de 18 decembrie 2018, precizand ca impactul acestei masuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, daca bancile decid ca nivelul ROBOR sa nu depaseasca plafonul de referinta, de 1,5%.

Ulterior, reprezentantii mediului bancar au reclamat ca nu au fost consultati cu privire la acest proiect de act normativ.

"Am scris scrisori, am trimis in toate partile. Domnilor, pe cuvantul nostru ca venim cu cea mai buna credinta sa stam la masa sa discutam. Dar haideti sa discutam odata! Am fost chemati ca sa discutam despre efectele ordonantei (Ordonanta 114 privind masuri fiscal-bugetare, n.r.) cu doua ore inainte ca sa fie emisa ordonanta. Nici nu era timp tehnic ca sa mai ajustezi ceva in ordonanta, sa o mai tiparesti o data. Avea nu stiu cate pagini", a sustinut Sergiu Oprescu, presedintele Consiliului Director al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), intr-o conferinta tinuta pe 18 ianuarie.

Citeste si:
Ministrul Finantelor anunta discutii pe OUG 114 cu bancile
Eugen Teodorovici mimeaza,...

Eugen Radulescu, seful Directiei de Stabilitate Financiara din Banca Nationala a Romaniei (BNR), a explicat la randul sau ca si Banca Centrala a fost luata prin surprindere de aceasta initiativa.

"A existat intalnirea CNSM (Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala - n. r.) inainte cu o zi sau doua de Craciun, in care nu am auzit absolut niciun cuvant despre aceasta ordonanta. La sfarsitul sedintei, cand am luat o gustare si am baut un pahar de vin, ca era ultima intrunire inainte de Craciun, domnul ministru (al Finantelor, Eugen Teodorovici - n. r.) a aratat conducerii bancii, pe telefon, un text, o semnase deja, si a aparut in presa si am aflat-o si noi din presa... Dupa aceea, a inceput o lupta extraordinara si timp de cateva saptamani am aratat care sunt consecintele Ordonantei 114 pe partea bancara, nu pe celelalte domenii la care nu ne pricepem. Si pe partea bancara influentele erau absolut dramatice. In forma in care fusese scrisa ordonanta, in sase luni aveam primele trei banci care dadeau faliment si alte vreo sapte carora le opream activitatea. Ei, cat de bine ar fi fost asta pentru economia nationala?", a spus Eugen Radulescu.

Efectele taxei pe lacomie au fost substantiale in primele zile de la anuntarea ei. Bursa de Valori Bucuresti (BVB) avertiza ca piata de capital locala, in care activeaza companii romanesti ce reprezinta valoric peste 10% din Produsul Intern Brut al Romaniei, a intrat intr-o zona care poate pune in pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzand aici si o eventuala promovare a bursei la statutul de piata emergenta. Pe data de 19 decembrie 2018, indicele BET a coborat cu 11,21%.

Ordonanta de Urgenta adoptata de Guvern pe 21 decembrie 2018 privind noile masuri fiscal-bugetare care urmau sa intre in vigoare la 1 ianuarie a fost publicata pe 29 decembrie in Monitorul Oficial.

Citeste si:
"Ordonanta lacomiei" a fost adoptata tacit de Senat
"Ordonanta lacomiei" a fost...

Banca Centrala a afirmat inca de la inceputul anului ca are nelamuriri cu privire la modul in care se aplica taxa pe banci si va cere discutarea ordonantei in Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala, pentru ca are impact sistemic.

"Principalul element de nemultumire este ca iei o asemenea masura - s-au mai luat in Europa, nu in toate tarile, in cateva - nu legat de ROBOR, acesta este o 'inovatie', s-a discutat cu industria. Asa spune si Constitutia. Asa spun si legile Romaniei. Deci, discuti cu industria bancara. La sfarsit de an, in prag de Craciun, vii cu o bomba din asta, greu de inteles mai intai. Nu? Deci, cred ca aceasta este principala nemultumire si eu cred ca domnul ministru de Finante va discuta cu industria in sfarsit, sa discute in clar cu ei. Au si nelamuriri, cum se aplica. Trebuie sa va spun ca avem si noi. Sunt parti din lege pe care cu greu le intelegem. Va mai spun un lucru: in mod normal, o asemenea ordonanta trebuia prezentata mai intai in Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala. Are impact. Si probabil ca vom solicita sa facem o discutie intr-o sedinta extraordinara a comitetului", a spus Mugur Isarescu, intrebat cum comenteaza valul de nemultumiri fata de "taxa pe lacomie".

Spre sfarsitul lunii februarie taxa a fost discutata in Consiliul general al Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala (CNSM), care a identificat solutii de posibile scenarii de adaptare a OUG 114/2018. La sfarsitul lunii martie aparea o noua ordonanta, OUG 19/2019, care urma sa atenueze efectele "taxei pe lacomie".

Astfel, institutiile bancare erau obligate la plata taxei pe active financiare nete, aceasta urmand sa fie de 0,4% pe an pentru institutiile cu o cota de piata mai mare sau egala cu 1% si de 0,2% pe an pentru cele cu o cota de piata sub 1%.

Citeste si:
CE atrage atentia ca OUG 114 va afecta sistemul bancar din Romania
Comisia Europeana: Sistemul...

Potrivit noii ordonante, cota de piata urma sa fie cea stabilita la finele semestrului/anului pentru care se datoreaza taxa.

Conform actului normativ, taxa pe active se calcula prin aplicarea cotelor prevazute asupra bazei impozabile reprezentata de activele financiare nete ale institutiei bancare existente in sold la sfarsitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datoreaza taxa, potrivit evidentei contabile, din care se scad urmatoarele active financiare: numerarul; solduri de numerar la banci centrale la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; expuneri neperformante la valoare neta; titluri de datorie emise de administratii publice la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; credite si avansuri acordate administratiilor publice la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; credite acordate de institutiile de credit sectorului neguvernamental purtatoare de garantii primite din partea administratiei publice centrale la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; credite acordate institutiilor de credit, creante atasate si sume de amortizat, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; depozite la institutii de credit, creante atasate si sume de amortizat, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la institutii de credit si creante atasate, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; operatiuni reverse repo si titluri luate cu imprumut, creante atasate si sume de amortizat, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante.

Taxa se putea reduce in cazul cresterii intermedierii financiare, prin cresterea soldului creditelor cu 50%, in cazul in care cresterea soldului creditelor acordate societatilor nefinanciare si gospodariilor populatiei era egala sau mai mare decat tinta de crestere a creditarii si cu pana la 50%; in cazul in care cresterea soldului creditelor era mai mica decat tinta de crestere a creditarii, reducerea trebuia stabilita proportional, pe baza unei formule de calcul.

De asemenea, taxa se reducea si pentru diminuarea marjei de dobanda, respectiv cu 50%, in cazul in care marja de dobanda calculata la nivelul semestrului/anului pentru care se datora s-ar fi situat sub nivelul marjei de referinta a dobanzii sau in cazul in care diminuarea marjei de dobanda era egala sau mai mare decat tinta de diminuare a marjei de dobanda, si cu pana la 50% in cazul in care diminuarea era sub tinta de diminuare a marjei de dobanda, reducerea fiind calculata proportional.

Industria a fost nemultumita si de aceasta modificare. Florin Danescu, presedintele executiv al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), afirma, la o conferinta de specialitate, ca Ordonanta 19 a realizat o nationalizare a managementului industriei bancare, iar managerii au primit tinte economice la fel ca in perioada comunista.

Totodata, prin respectivul act normativ se instituia Indicele de referinta trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC). Indicele de referinta, existent si in prezent, se calculeaza la finalul fiecarui trimestru, ca medie aritmetica a ratelor de dobanda zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmand a se aplica de fiecare institutie de credit pentru trimestrul urmator. Noul indice de referinta se aplica atat creditelor noi acordate, la refinantarea creditelor aflate in derulare, cat si contractelor aflate in derulare cu acordul partilor formalizat prin act aditional la contractul de credit.

Economistii si reprezentantii industriei au semnalat ca noul indice are o serie de neajunsuri fata de ROBOR.

"Este foarte greu de explicat despre ROBOR si IRCC. IRCC-ul este o medie de mai multe ROBOR-uri, o medie de mai multe cotatii interbancare la mai multe termene. ROBOR era ceva corelat cu creditarea pe termen mediu, iar astazi avem un indice calculat pe baza unor tranzactii peste noapte, care este cumva trimis in timp cu sase luni in urma fata de termenul cand este aplicat. In concluzie, sa ma iertati ca folosesc o metafora: daca noi foloseam o dulceata dintr-un anumit fruct, ROBOR la trei luni, astazi corelam cu creditarea un fel de marmelada, nu stim din ce fructe, vedem doar un rezultat final si care nu are nicio legatura cu piata", a spus Danescu, in luna martie.

De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a facut o gluma despre noul indice IRCC in functie de care se calculeaza ratele creditelor, aratand ca, la fel ca orice medie, reflecta o situatie similara cu cea in care trebuie sa te asezi cu o jumatate de sezut pe un cub de gheata, cu cealalta pe o flacara, iar per total te simti bine.

La finalul acestui an, OUG 114/2018 a fost din nou modificata, inclusiv la partea de taxare a activelor bancare.
Guvernul s-a reunit luni in sedinta pentru a analiza amendamentele depuse de parlamentari la proiectele de lege pe care urmeaza asumarea raspunderii - bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si modificarile la OUG 114.

"Proiectul de lege stipuleaza corectarea prevederilor legate de domeniul energetic, domeniul financiar-bancar, domeniul comunicatiilor, domeniul fondurilor private de pensii. De asemenea, cuprinde o serie de masuri, exact cum cuprindea si OUG 114, in mai multe domenii de activitate, de la chestiuni legate de sporuri pana la chestiuni care sunt legate de diferite tipuri de reglementari", a spus luni premierul Ludovic Orban in plenul Parlamentului.

El a spus ca in domeniul financiar-bancar s-a optat pentru abrogarea prevederilor care au afectat negativ pietele respective si companiile din domeniu.

Dan Badin, Partener Coordonator Servicii Fiscale si Juridice, Deloitte Romania, arata recent ca modificarea Ordonantei 114, in sensul eliminarii masurilor considerate nocive, ar putea reprezenta un moment de referinta in restabilirea increderii investitorilor in mediul de business romanesc, insa, pentru ca procesul sa fie de durata, este necesar sa se revina la predictibilitate.

Dan Badin arata, in context, ca decembrie, "luna cadourilor", tinde sa devina o sursa de preocupare pentru mediul de business din Romania, avand in vedere ca, in ultimii ani, cele mai importante modificari fiscale au fost adoptate aproape de finalul anului, iar apogeul a fost Ordonanta 114 din 2018.

"Pe parcursul anului, ordonanta a mai fost amendata, punctual, cea mai importanta modificare fiind adusa taxei pe activele bancare, insa abia prin legea pe care Guvernul a anuntat ca isi va asuma raspunderea in Parlament se reduc semnificativ riscurile induse de actul normativ initial. In linii mari, proiectul de lege aprobat de Guvern prevede eliminarea taxei pe activele bancare, a taxei din energie, renuntarea la taxarea companiilor din telecomunicatii si revenirea la cerintele de capital initiale pentru fondurile de pensii din pilonul II. In cazul pensiilor obligatorii administrate privat, se retrage si posibilitatea acordata participantilor la un fond privat de a se transfera la sistemul de stat dupa o perioada de cinci ani. In energie, se renunta la plafonarea tarifelor pentru gaze si electricitate si se introduc prevederi tranzitorii pentru liberalizarea pietei de energie electrica si de gaze", precizeaza acesta.

Pe de alta parte, masuri importante prevazute de OUG 114/2018, care se vor mentine, sunt cele din constructii (salariul minim diferentiat si facilitatile fiscale acordate societatilor din domeniu), acestea fiind considerate, in general, benefice sectorului.

In context, Dan Badin considera ca impactul modificarii ordonantei asupra mediului de afaceri va fi unul pozitiv, insa efectele generate de actul normativ nu pot fi "sterse cu buretele": taxele platite sau datorate de entitatile vizate, disconfortul si cheltuielile generate de conformare si, nu in ultimul rand, incertitudinea care a dus la blocarea planurilor de investitii reprezinta costuri platite deja in contul acestui experiment.

Pe de alta parte, Badin a subliniat ca statul trebuie sa renunte la anumite venituri generate in urma aplicarii OUG 114/2018. Astfel, in acest an, in baza ordonantei, a incasat peste 600 de milioane de lei (in 11 luni) de la companiile din sectorul energetic si aproape 380 de milioane de lei de la banci doar pentru primul semestru din 2019, urmand ca taxa datorata pe semestrul doi sa intre in conturile statului la jumatatea anului viitor.

"Aceasta ordonanta, indiferent cum s-a nascut ea sau cum a evoluat, desi in forma OUG 19 fata de OUG 114 e mai putin agresiva la adresa sistemului bancar si a economiei in general, trebuia sa lipseasca de fapt din panelul nostru de politici", a declarat, pentru AGERPRES, Sergiu Manea, presedintele Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) si CEO Banca Comerciala Romana.

El a afirmat ca in ceea ce priveste proiectul de modificare a OUG din Parlament exista doua intrebari cu privire la impactul asupra sistemului bancar. Prima este pentru ce an va produce efecte, iar a doua intrebare este daca dispar aspectele ce tin de taxa.

"Cu IRCC, pentru mine, lucrurile sunt relativ simple. Avem nevoie de o discutie in detaliu cu toti stakeholderii, inclusiv cu asociatiile de consumatori, este foarte important, pentru a intelege cum se poate construi un indicator de referinta care sa fie relevant pentru economie, implicit pentru consumatori. In momentul acesta IRCC are mai multe neajunsuri, dintre care as vrea sa mentionez faptul ca decupleaza realitatea economica curenta de index. Din ce cauza? Pentru ca vorbim de o intarziere de doua trimestre a aplicarii unor rate de referinta pentru index. Si aceasta creeaza foarte multa confuzie. Creeaza dificultati in mecanismul de transmitere a politicii monetare. Este o rugaminte catre toti cei angajati si responsabili de transparenta bunei functionari a economiei romanesti si ma refer la Banca Nationala, la Guvernul Romaniei, la asociatiile de consumatori, la sistemul bancar, sa se aseze in jurul mesei, sa ne uitam ce exemple putem vedea din Europa, apropo de transformarea EURIBOR intr-o alta referinta, si sa incercam sa facem si noi pasii acestia. Ar fi un exercitiu minunat. Cu cat mai repede ne asezam la masa cu atat mai bine", a spus Sergiu Manea.

Potrivit ARB, comunitatea bancara este preocupata de insanatosirea mediului de afaceri, de renuntarea la taxa pe activele financiare, intarirea disciplinei financiare si recuperarea increderii investitorilor si incurajarea investitiilor, pentru a putea creste gradul de intermediere financiara.

"Asociatia Romana a Bancilor sustine eliminarea taxei pe activele financiare. Statul roman a impus suplimentar una dintre cele mai ridicate taxe pe activele financiare din Uniunea Europeana. Si asta in conditiile in care rentabilitatea medie a activelor bancilor din Romania in ultimul deceniu a fost de doar 0,51% si jumatate din statele europene nu au o astfel de taxa. Efectele se fac deja resimtite prin reducerea rentabilitatii sectorului bancar si a capacitatii de capitalizare din profitul reinvestit", a declarat pentru AGERPRES Florin Danescu, presedinte executiv ARB.

Potrivit sursei citate, daca marimea taxei pe activele bancare ramanea conform prevederilor OUG 114/2018, efectele ar fi fost dezastruoase pentru economie. In urma consultarilor anterioare purtate cu Ministerul Finantelor Publice la inceputul anului 2019, cu privire la taxa pe activele financiare, s-a ajuns la o forma mai suportabila care limiteaza impactul negativ, de la o forma total daunatoare pentru economie. Totusi, comunitatea bancara considera ca este o formula care genereaza efecte negative asupra creditarii si asupra economiei in ansamblu.

Comunitatea bancara semnaleaza ca, desi impactul introducerii taxei pe activele financiare pare a fi doar asupra institutiilor bancare, costul final va fi platit de societate in general, in conditiile in care continuarea procesului de dezintermediere este foarte probabila, dar nedorita de nicio parte, cu un puternic impact negativ asupra consumului, productiei si investitiilor si, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor.

Conform ARB, asistam zilele acestea la reluarea unor initiative legislative care pun sub semnul intrebarii activitatea de creditare si respectarea disciplinei financiare. Propunerile legislative, care acum se afla in Camera Deputatilor, instituie solutii fundamental gresite, care contravin deciziilor pronuntate deja de Curtea Constitutionala a Romaniei, fiind susceptibile de a aduce atingere stabilitatii financiare si de a afecta bancile ca parte a Infrastructurii Critice Nationale, activitatea de creditare, dar si a increderii investitorilor in statul roman.

In opinia ARB, aceste propuneri reapar intr-un moment in care cadrul legislativ al activitatii bancare din Romania a suferit transformari numeroase, unele necesare pentru armonizarea legislatiei romanesti cu cea a tarilor europene, altele insa creand volatilitate in mediul de afaceri. In ultimii cinci ani, impredictibilitatea cadrului legislativ bancar s-a accelerat prin cresterea recurenta, de la an la an a numarului de legi si regulamente adoptate (aproximativ 50 de legi noi in perioada 2014-2018).

Sursa foto: Agerpres Foto

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
OUG 114 pe bursa: "Interesant, dar sa nu mai facem asta inca o data"