Am remarcat că în ultima perioada fintech-urile au câștigat teren în fața instituțiilor financiare tradiționale, ajungând la o cota de 10% din totalul volumelor tranzacționate la nivel global, conform unui studiu publicat de Bloomberg. Dacă ne raportăm la nivel național, mi-au atras atenția companii precum Revolut, Monese, Orange Money, Stripe. Mi-au mai atras atenția parteneriatele încheiate de bănci cu fintech-urile specializate în Open Banking și apetitul românilor pentru plățile cu mobilul: unul din patru carduri este înrolat intr-un portofel electronic.

Noi tendințe în business din perspectiva fintech

Apariția emitenților de carduri precum Revolut, N26 sau Monese nu este deloc întâmplătoare, legislația europeană și regulamentele schemelor (Visa & Mastercard) venind în sprijinul antreprenorilor, în speță al fintech-urilor, permițându-le acestora să lanseze propriile produse fără să dețină o licență de instituție de plată sau de emitere de moneda electronică. Astfel, un fintech cu un buget între 30.000 – 50.000 de euro poate lansa propriul card în calitate de Manager de Program (White Label Issuing).

În ceea ce privește acceptarea cardurilor la plată, există o serie de regulamente de utilizare și conduită a procesatorilor de plăți (comercianții înregistrați de o instituție acceptatoare pentru a facilita tranzacții) ce permit fintech-urilor să funcționeze ca acceptatori de carduri fără a deține o licență de bancă. Prin urmare, nu trebuie să fii bancă pentru a putea emite sau acceptă carduri la plata, iar acest lucru deschide o multitudine de oportunități pentru antreprenori și pentru eco-sistemul de plăți electronice.

Mai mult, apariția Open Banking-ului va schimba, cu siguranță, în mod radical, industria bancara în următorii ani. Primii pași au fost făcuți deja de către o platformă “middleware” și o banca locală, oferind pentru moment consultarea din aplicația mobilă a băncii a soldurilor conturilor deschise la alte bănci. Mai este doar un pas de aici până la tranzacții de tip “split payment”, optimizări ale proceselor financiare și apariția unor produse la care consumatorii nici nu se gândesc astăzi.

Aceste facilități pentru emitenți, acceptatori și platforme de open-banking sunt deja utilizate în piață și se pot remarca fie prin borna de 1 milion de carduri emise în România de către Revolut, fie în gradul mare de adopție a soluției de acceptare la plată Stripe de către comerciantii din mediul online și, de asemenea, în colaborarea dintre startup-ul tech Finqware și Banca Transilvania în cazul Open Banking.

Ce ar trebui să știe managerii din companii despre aceste modele noi de business?

La conferințele HR la care am participat anul trecut în calitate de speaker, am întrebat peste 700 de manageri de HR “Cine are Revolut?”. Rezultatul a fost peste așteptări, în proporție de 80% dețineau cel puțin un astfel de card. Intreband ulterior “Cine primește salariul pe Revolut?”, au fost în total 5 mâini ridicate. Decizia angajatorilor de a accepta și emitenți non-tradiționali de carduri la plata salariilor ar avea potențialul de a veni în întâmpinarea dorințelor angajaților și de a le satisface acestora nevoile în ceea ce privește accesul la tehnologii inovatoare.

Dacă în ceea ce privește inovarea din partea emitenților de carduri și potențialul lor de creștere, principalul declanșator a fost numărul mare de "early adopters" și apetitul ridicat pentru tehnologie, în ceea ce privește acceptarea la plata a cardurilor, piața a înregistrat o creștere mai lentă, principalul motiv fiind reprezentat de rezistența comercianților la adopția de soluții inovatoare. Adesea, micii comercianți se tem de introducerea POS-urilor, fie ele fizice sau virtuale, având convingerea că acestea ar implica plata unor serii de comisioane mari și că implemetarea lor este de durată. În realitate însă, cu câteva click-uri și 1% comision, poți instala un POS, fie el fizic sau virtual. Mă refer, bineînțeles, la acei comercianți care fiscalizează toate tranzacțiile efectuate, căci economia neagră este unul din principalii factori de stopare a progresului în industria financiară.

Pentru o imagine de ansamblu a pieței locale, este de notat că în România, la finalul anului 2019, se aflau în circulație peste 18 milioane de carduri, dintre care mai mult de două treimi erau carduri de debit, peste 225.000 POS-uri, în marea lor majoritate compatibile cu tehnologia contactless și în jur de 10.000 de ATM-uri.

În acest ecosistem dinamic, consider că ar fi un atu al fiecărui Manager Financiar (CFO) familiarizarea cu oportunitățile oferite de open banking de a optimiza fluxurile de plăți prin deschiderea API-urilor băncilor. Astfel, o companie cu conturi deschise la mai multe bănci, ar putea să aibă o viziune de ansamblu aspră tuturor conturilor și să gestioneze fluxul de numerar utilizând o singură interfață.

Care este impactul schimbărilor din piața financiară asupra utilizatorului final?

Existența mai multor tipuri de emitenți și acceptatori de carduri face că, în primul rând, volumul de plăți electronice să crească, și implicit generează o îmbunătățire a serviciilor datorită concurenței. Open Banking-ul va ajuta utilizatorii finali să scutească timp, să își optimizeze bugetele personale și să descope noi modele de business.

În ceea ce privește viitorul, sunt convins că vor apărea noi emitenți de carduri cu produse competitive pentru industrii nepenetrate, că volumul plăților electronice va crește în 2021 cu cel puțin 15% și că marketplace-urile vor adopta soluții de plată bazate pe Open Banking. Cât despre inovare în domeniul financiar, pariez pe peer-to-peer lending și pe fintech-urile care se vor îndrepta spre industria auto, un subiect pe care aș dori să-l abordez într-un viitor articol.

Andrei Vasile este CEO al companiei SanoPass, platforma care conectează, digitalizează și integrează toate serviciile de prevenție medicală.