Valoare pensiei medie lunare a urcat cu 40% de la alegerile parlamentare din 2016 și până în prezent, atingând un nivel de 1.436 lei. Creșterea pensiilor se aliniază aproape perfect cu promisiunile făcute de PSD la precedenta campanie electorală, chiar dacă social democrații nu s-au aflat la guvernare pe toată durata intervalului 2017 - 2020. Înainte de alegerile de luna aceasta, PSD a forțat o nouă majorare a pensiilor, de data aceasta cu 40%, adică într-un singur pas la fel de mult precum creșterea din ultimii patru ani. Măsura ar putea arunca în aer un buget aflat oricum sub presiunea crizei COVID-19, fiind criticată la unison de economiști.
La finalul anului 2016, pensia medie lunară în România era de 958 lei. După o creștere anuală în medie de 10,2%, valoarea pensiei medie a ajuns la 1.436 lei în octombrie 2020. Creșterea de peste trei ori mai mare decât rata medie a inflației anuale de 3,1% din perioada 2016 – 2020 (luând în calcul prognoza BNR de 2,7% pentru anul 2020).
În ianuarie 2017, valoarea punctului de pensie a fost stabilită la 917 lei. Punctul de pensie a crescut constant în anii care au urmat, astfel că în ianuarie 2020 a ajuns la 1.265 lei. În septembrie anul acesta, punctul de pensie a urcat la 1.442 lei.
Citeste si:
În campania electorală de la sfârșitul anului 2016, PSD, partidul câștigător al acelor alegeri, promitea o creștere a punctului de pensie la 1.265 lei, față de nivelul de 871 lei de la acea dată.
În prezent, PSD forțează o nouă majorare a pensiilor, de data aceasta cu 40%. În septembrie anul acesta, executivul a decis majorarea pensiilor cu doar 14% din lipsă resurse, dar PSD a venit cu un amendament la legea de adoptare a rectificării bugetare prin care stabilește creșterea lor cu 40% precum prevedea calendarul inițial. Posibila majorare va mai avea de așteptat cel puțin până anul viitor, după ce Curtea Constituțională a decis să amâne pentru 13 ianuarie o decizie privind sesizarea Guvernului privind amendamentele depuse de PSD.
10 pensionari români sunt susținuți de doar 9 angajați
Numărul pensionarilor a scăzut aproape în fiecare trimestru din ultimii patru ani. Numărul mediu al pensionarilor din primul trimestru al anului 2017 era de 5,23 milioane, iar în trimestrul al doilea de anul acesta (cele mai recente date) cifra scăzuse la 5,13 milioane. Per ansamblu, România are în prezent cu aproximativ 100.000 mai puțini pensionari decât în 2017, adică o scădere de aproape 2%.
Citeste si:
Scăderea minoră a numărului pensionarilor nu este nici pe departe de a rezolva problema numărului mare de pensionari raportat la numărul de salariați pe care România o are.
Astfel, la nivel de țară, 10 salariați români susțin în prezent 9 pensionari. Acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial: în București 10 salariați susțin 5 pensionari, în vreme ce, la polul opus se află Teleorman, unde 10 salariați susțin 16 pensionari.
Citeste si:
”Avem din ce în ce mai puțini angajați, adică cei care plătesc pensiile. În lipsa contribuțiilor sociale, sistemul nu poate exista. După 2030 numărul pensionarilor va crește vertiginos, în acel an vor ieși la pensie peste 1,5 mil de români și statul va trebui să le plătescă pensia. Imaginați-vă intervalul 2030 - 2035 când statul va trebui să plătescă pensiile a peste 6 - 6,5 milioane de pensionari și numărul angajaților va fi de cel mult 4,5 milioane”, menționează Claudiu Vuță, analist economic, membru al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.
Cei mai mulți pensionari români câștigă între 1.000 și 2.000 de lei pe lună
Majoritatea covârșitoare a pensonarilor români (2,13 milioane) trăiesc în prezent cu pensie cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei. Același interval de pensie era cel mai întâlnit și în 2016, însă atunci doar 1,59 milioane de români aveau această pensie.
Citeste si:
Cea mai mare creștere a fost înregistrată în privința numărului de pensionari cu un venit mediu lunar de peste 2.000 de lei. Astfel, dacă în 2016 doar 180.000 de români se puteau lăuda cu o asemenea sumă, cifra a urcat de patru ori, la 808.000, în 2019.
“Sistemul de pensii Pilon 1 este construit în mod diferit față de toate celelalte sisteme. Nu se bazează pe ceea ce contribui tu efectiv, ci pe niște formule, pe niște puncte de pensie de care beneficiezi la data ajungerii la pensie. Este important ca oamenii să înțeleagă că nu trebuie să se bazeze doar pe acel pilon, ci trebuie să ia în calcul să aibă un contract de munca și să se asigure ca îi este virată contribuția la pilonul 2. Trebuie să cerem să fim informați despre pilonii de pensie și să și contribuim la ei. “A bânuit” foarte mult fantoma naționalizării pilonului 2 de pensii și în acest caz soluția ramane pilonul 3. Totodată, recomand tuturor celor care lucreză în sistemul privat ca în momentul în care apar fonduri de pensii ocupaționale să discute cu angajatorul care sunt condițiile pentru a avea o astfel de pensie”, a declarat Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România și director general Certinvest.
Citeste si:
În aceste condiții, Gustă recomandă românilor să se bazeze în primul rând pe economisire și pe propriile investitii atunci când își fac planuri de pensionare.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
