Procesul de licențiere pentru segmentul de open banking poate dura aproape 1 an, dar Alexandra Manciulea, Partner la Filip&Company, a spus, în cadrul Future Banking Summit, că este un parcurs care merită realizat.

Fintech-urile au devenit ținte atrăgătoare pentru achiziții, iar la nivel internațional au fost realizate tranzacții care confirmă interesul crescut al investitorilor din zona financiară pentru acestea, așa cum este cazul J.P. Morgan (a cumpărat fintech-ul Open Invest), BBVA sau Visa (a achiziționat fintech-ul suedez Tink pentru 1,8 miliarde de euro).

„Aceste evoluții se petrec pe piața internațională, și mai puțin în România, pentru că fintech-urile locale trebuie să crească, astfel încât să ajungă la un nivel de atractivitate potrivit pentru achiziție. Ele trebuie să demonstreze o creștere consistentă, dar și un potențial real de business, să ofere clienților soluții sau produse pe care băncile nu le pot oferi și, din acest motiv, au nevoie să cumpere respectivele fintech-uri”, a menționat Alexandra Manciulea.

Ea a continuat și a mai spus că un factor important în decizia unei bănci de achiziție a unui fintech este integrarea sistemelor informatice dintre cele două entități.

Reprezentantul Filip&Company a precizat că, pe plan local, se remarcă, mai degrabă, parteneriate între bănci și fintech-uri, având în vedere că fintech-urile propun tehnologie băncilor sau soluții pentru servicii financiare digitale. O tendință a ultimului an este dezvoltarea intern de către bănci a propriilor soluții digitale, fără a mai apela la fintech-uri, sau chiar crearea propriilor fintech-uri.

Provocările fintech-urilor

Introducerea directivei PSD2, transpusă în legislația României în noiembrie 2019, a început să producă efecte pozitive pentru fintech-uri și este de așteptat ca, în următorii ani, să asistăm la tot mai multe rezultate.

În același timp, pe partea de licențiere, Alexandra Manciulea a spus că terții PSP, care vor să fie autorizați de BNR, potrivit reglementărilor PSD2, trebuie să știe că termenul realist pentru aprobarea licenței este între 9 luni și 1 an. „Este o documentație complexă care trebuie pregătită pentru autorizare, de la documente despre acționarii și managementul companiei și până la planuri de afaceri, de activitate, de outsourcing al respectivelor entități, politici de securitate etc.”

Trebuie reținut că, deși avem doar o singură entitate în România care autorizează PISP (payment initiation service provider), încă nu avem o entități care să autorizeze AISP (account information service provider). Pe de altă parte, există tot mai multe organizații străine, din Lituania, Olanda, Belgia, care și-au pașaportat licențele în România pentru a oferi servicii financiare, în mod direct, fără autorizare de la BNR.

Pe de altă parte, principala provocare a fintech-urilor este accesul la finanțare, mai ales atunci când sunt încă în faza de start-up-uri. „Chiar dacă vedem multe știri despre influxul de capital în diferite fintech-uri, acestea sunt cele care au arătat o traiectorie ascendentă de creștere, în timp ce pentru altele, finanțarea rămâne una dintre marile probleme. Iar în fața pandemiei, fintech-urile au fost mai vulnerabile decât jucătorii tradiționali, din cauza problemelor de capital.”

Din acest motiv, intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2020/1503 privind finanțarea participativă (crowdfunding) va aduce noi oportunități de business pentru fintech-uri, dar și soluții de finanțare alternative, la care nu aveau acces înainte.

Urmărește întreaga discuție purtată în cadrul Future Banking Summit pe link-ul de mai jos:

Sursa foto: Ovidiu Udrescu

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri