Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 a fost lansat în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind stabilit la venituri în sumă de 216,473 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 493,215 miliarde de lei credite de angajament şi de 301,758 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei.

Bugetul pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit ESA de 6,24% din PIB, arată raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025.

Potrivit proiectului, din taxa pe valoarea adăugată se alocă 20,397 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 3,156 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor; 8,875 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti; 600 de milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, sumă repartizată pe judeţe şi 7,332 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică.

Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025 arată că proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,6 % prevăzută pentru anul 2022, cu un vârf în anul 2023 de 5,3% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE cât şi al Zonei Euro de 4,3%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre-pandemic.

În document se precizează că momentul mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi monetare care au impulsionat activitatea economică, însă evoluţiile economice sunt dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei, de influenţele externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi de producţie europene şi mondiale, precum şi de măsurile adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent şi fiscal) - măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024.

Potrivit raportului, deficitul este estimat 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere în PIB de 5,84%. În 2022, deficitul ESA este estimat la 6,24% din PIB în 2022, deficitul cash la 5,84% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB.

Proiecţia în ceea ce priveşte deficitul bugetar pentru următorii trei ani arată o reducere progresivă a deficitului ESA la 4,40% din PIB în 2023, 2,90% din PIB în 2024 şi 2,02% din PIB în 2025.

"Planificarea bugetară pe anul 2022 şi estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faţă de anul 2022, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024. Anul 2021 a constituit o provocare importantă pentru România deoarece a reprezentat startul unui proces de consolidare fiscal-bugetară, care continuă pe întreg orizontul de referinţă, aspect care ţinteşte reducerea graduală a deficitului în condiţiile în care efectele pandemiei încă sunt resimţite prin valuri succesive la nivel naţional şi global", se arată în document.

În anul 2022 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 88,4 miliarde lei, reprezentând 6,7% în PIB, iar în anul 2025 acestea ajung la aproximativ 136,2 miliarde lei, o creştere în valoare absolută faţă de anul 2022, dar şi ca procent în PIB cu un vârf în anul 2025 de peste 8% din PIB, iar în anul 2024 acestea vor reprezenta 4,81% din PIB, o creştere de 6,1 miliarde de lei faţă de anul 2021, cu un vârf situat în anii 2020-2022.

Retail jobs

Câți bani primesc de la buget ministerele în 2022, conform formei actuale a proiectului

Datele de mai jos sunt referitoare la sumele alocate din bugetul de stat pentru ministere și cum arată acestea în comparație cu sumele alocate anul trecut.

Ministerul Sănătății: 23,5 miliarde de lei , scădere de 0,1%

Ministerul Educației: 29,98 miliarde de lei , creștere de 7,25%

Ministerul Afacerilor Interne: 23,34 miliarde de lei, creștere de 13,57%

Ministerul Afacerilor Externe: 1,218 miliarde de lei, creștere de 10,35%

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 24,5 miliarde de lei, creștere de 3,73%

Ministerul Apărării Naționale: 23,186 miliarde de lei, creștere cu 15,60%

Ministerul Culturii: 1,293 miliarde de lei, creștere de 46,81%.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: 17,06 miliarde de lei, creștere cu 20,50%

Citeste si:
Întârzieri de salarii la bugetari. Doar 60% dintre angajați au...
Întârzieri de salarii la...

Ministerul Sportului: 521,5 milioane de lei, creștere de 1,94%

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 12,790 miliarde de lei, 355%

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: 183,020 milioane de lei (fiind un minister creat anul acesta, nu se poate compara cu anii anteriori)

Ministerul Energiei: 3,34 miliarde de lei, scădere de 7,91%.

Ministerul Finanțelor: 5,870 miliarde de lei, -16%.

Ministerul Economiei: 447,988 milioane de lei, creștere de 68% față de anul trecut.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: 2,567 miliarde de lei, scădere de 44,16%

Ministerul Justiției: 4,964 miliarde de lei, scădere de 8,37%

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: 7,7 miliarde de lei, scădere de 21,6%.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: 56,578 miliarde de lei, creștere de 6,73%.

Citeste si:
România, din nou ”tigrul” Europei. Cea mai mare creștere economică...
România, din nou ”tigrul”...

Ministerul Mediului, Apelor și Padurilor: 2,363 miliarde de lei, creștere de 18,37%

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: 1,783 miliarde de lei, creștere de 0,61%

Sursa foto: Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri