Va exista o nouă creștere a ratei inflației acest an, iar aceasta va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, conform ultimului Raport asupra Inflației publicat de BNR. Conform Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, principalele motive sunt seceta severă din acest an, dar și creșterea salarială necolerată cu productivitatea. Isărescu spune că deficitele gemene sunt o problemă reală în economie, iar că o corecție fiscal-bugetară este absolut necesară începând de anul viitor.
Pentru sfârșitul anului curent, prognoza de inflație a fost revizuită în sus, la 4,9 la sută, date fiind evoluțiile și perspectivele mai nefavorabile pe segmentul alimentelor, în special grupa LFO, ca urmare a condițiilor meteorologice adverse (secetă prelungită), având un impact și asupra alimentelor procesate din cadrul indicelui CORE2 ajustat. În plus, presiuni mai ample celor proiectate anterior au decurs din dinamici salariale mai ridicate în economie, implicit și costuri mai mari cu forța de muncă, cu impact în special asupra tarifelor serviciilor, componentă intensivă în factorul forță de muncă.
„Condițiile meteo adverse din România, anume seceta, și-au spus cuvântul, cu consecințele de rigoare. Totoadată, suntem pe creșteri salariale, dar acestea nu sunt colerate cu produstivitatea. Contul curent nu arată bine deloc. Va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, declară Mugur Isărescu.
BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% până la următoarea ședință din anul viitor. În acest an, Banca Națională a României a efectuat două reduceri ale dobânzii de politică monetară. Economiștii din băncile comerciale se așteptau ca BNR să nu facă alte scăderi ale dobânzii, având în vedere presiunile legate de deficitul bugetar din acest an electoral și așteptările de creștere a fiscalității.
Perpectivele inflației în perioada viitoare
Conform scenariului de bază actualizat, ulterior valorii de 4,6 la sută înregistrate în luna septembrie 2024, rata anuală a inflației IPC va urma o traiectorie preponderent descrescătoare, însă ritmul dezinflației este de așteptat să încetinească atât în 2024, cât mai ales în 2025 și 2026. În plus, până în trimestrul II 2025, traiectoria ratei anuale a inflației IPC va fi marcată de unele oscilații, în ambele sensuri, determinate în principal de manifestarea unor efecte de bază – spre exemplu, o ușoară accelerare în ultima parte a anului curent (ca urmare a unor efecte de bază asociate scăderilor de prețuri ale combustibililor în ultimele trei luni ale anului anterior) sau scăderi ale indicatorului la începutul anului viitor, pe fondul ieșirii din baza de calcul a creșterilor de TVA și accize din luna ianuarie 2024.
Începând din trimestrul III 2025, indicatorul se va situa sub nivelul de 4 la sută, coborând la 3,5 la sută în luna decembrie 2025, iar în trimestrul I 2026, va reintra și ulterior va rămâne în interiorul intervalului țintei (3,3 la sută atât în luna iulie, cât și în luna septembrie 2026). Pentru sfârșitul anului curent, prognoza de inflație a fost revizuită în sus, la 4,9 la sută, date fiind evoluțiile și perspectivele mai nefavorabile pe segmentul alimentelor, în special grupa LFO, ca urmare a condițiilor meteorologice adverse (secetă prelungită), având un impact și asupra alimentelor procesate din cadrul indicelui CORE2 ajustat. În plus, presiuni mai ample celor proiectate anterior au decurs din dinamici salariale mai ridicate în economie, implicit și costuri mai mari cu forța de muncă, cu impact în special asupra tarifelor serviciilor, componentă intensivă în factorul forță de muncă.
