Rata anuală a inflației a accelerat ușor la aproape 4,7% în octombrie, de la 4,6% în luna anterioară. Conform economistului Lucian Anghel, Director General Adjunct al Libra Internet Bank, acest lucru confirmă că prețurile de consum nu sunt chiar ușor de strunit într-o economie în care deficitul cerere – ofertă este pregnant, anul agricol a fost unul secetos, iar salariile și, în general veniturile, au cunoscut creșteri semnificative. Economistul spune că ne putem aștepta la un nou avânt al scupirilor în contextul în care inflația s-ar putea apropia de nivelul de 5%.
Rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna octombrie 2024, la 4,67%, de la 4,62% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,75%, cele nealimentare cu 3,45%, iar serviciile cu 7,66%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), transmite Agerpres.
"Indicele preţurilor de consum în luna octombrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2024 a fost 100,62%. Rata inflaţiei de la începutul anului (octombrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 4,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2023 - octombrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2022 - octombrie 2023) a fost 5,8%", se arată în comunicatul INS.
Inflația poate să crescă spre 5% la final de an
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Riscurile la adresa inflației estimate (n.red: de către Libra Internet Bank) la 4,6% pentru decembrie 2024 sunt orientate în sus, șansele de a reveni spre un nivel de 5% fiind destul de mari, cu atât mai mult cu cât efectul de bază ar putea fi unul mai degrabă nefavorabil în ultimele două luni ale acestui an. Evoluția prețurilor legumelor și fructelor în România pare deconectată de media Uniunii Europene, amplitudinea anuală a acestora în țara noastră fiind net superioară.
Aceasta s-a produs destul de probabil pe fondul unei severități crescute a secetei în România, care a diminuat mai mult producția locală comparativ cu alte țări din UE, creșterea salariilor care a influențat în special partea de procesare și poate chiar creșterea marjelor nominale de profit, având în vedere așteptările privind inflația. Stabilitatea cursului de schimb a fost un factor atenuator, România fiind în continuare un importator mare de produse alimentare.
Când am putea vedea o nouă mișcare a BNR și ce se întâmplă cu scumpirile în 2025?
Conform economistului Lucian Anghel, am putea vedea o reducere a dobânzii cheie de 0,5 puncte procentuale în partea a doua a anului viitor. Pentru anul viitor ne așteptăm ca inflația să rămână în cea mai mare parte a timpului peste marginea superioară de 3,5% a intervalului țintă de inflație (2,5%±1pp). Riscurile sunt mai degrabă pro-inflaționiste în special în prima jumătate a anului viitor când plafonul aferent prețurilor la energie va fi ridicat (1 aprilie 2025), iar efectele anului agricol slab și ale majorărilor salariale din acest an ar putea continua să exercite o presiune ascendentă asupra prețurilor de consum.
Traiectoriile inflației și PIB vor fi în mod cert influențate de procesul de consolidare bugetară pe care România va trebuie să-l demareze în 2025. Momentul începerii și modul de implementare al acestuia vor trebui clarificate în perioada următoare. În aceste condiții, ne așteptăm la o reducere a dobânzii cheie de 0,5 puncte procentuale în partea a doua a anului viitor, dacă traiectoria inflației se stabilizează, cu tendințe de încetinire pe finalul anului 2025.
Ce spune Isărescu despre corecția fiscal-bugetară din 2025
Conform Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, principalele motive sunt seceta severă din acest an, dar și creșterea salarială necolerată cu productivitatea. Isărescu spune că deficitele gemene sunt o problemă reală în economie, iar că o corecție fiscal-bugetară este absolut necesară începând de anul viitor.
„Condițiile meteo adverse din România, anume seceta, și-au spus cuvântul, cu consecințele de rigoare. Totoadată, suntem pe creșteri salariale, dar acestea nu sunt colerate cu produstivitatea. Contul curent nu arată bine deloc. Va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, declară Mugur Isărescu.
