Piața bancară din România își va schimba arhitectura în 2025. În urma fuziunilor demarate anii trecuți, OTP Bank, Alpha Bank, First Bank urmează să dispară din lista instituțiilor financiare din România. Pe lângă aceste bănci, Raiffeisen Digital Bank, banca digitală condusă de la Viena de Raiffeisen Bank International, a anunțat că se va orienta către piața poloneză. În schimb, în acest an și-a făcut apariția pe piața din România PKO Bank Polski, cea mai mare bancă poloneză, iar, tot în acest an, o nouă bancă a statului va deveni operațională.
Sistemul bancar autohton a fost martor a unor fuziuni care au schimbat clasamentul instituțiilor financiare din România. OTP Bank, Alpha Bank și First Bank sunt numele care vor dispărea din peisajul bancar românesc după încheierea proceselor de fuziune. Momentan este cunoscută doar data la care OTP Bank își va închide birourile din România după ce a fost preluată de către Banca Transilvania. Integrarea OTP Bank România în Banca Transilvania a început în august 2024 și se încheie în 28 februarie 2025, prin fuziunea celor două bănci.
Ce avere au băncile care dispar prin fuziune
Consolidarea pieței bancare prin achiziții și fuziuni a dus la transformarea pieței din România în ultimii ani. Banca Transilvania își bate în cuie prima poziție din clasamentul bancar după achiziția OTP Bank, care avea, în 2023, active de peste 19 miliarde de lei.
În ceea ce privește funcționarea Alpha Bank în România, cu toate că italienii de la UniCredit au anunțat finalizarea fuziunii încă de anul trecut, băncile au transmis că absorbția efectivă este planificată pentru a doua jumătate a anului 2025. Tranzacția va consolida poziția italienilor, aducând Grupul UniCredit pe locul trei pe piața românească, cu o cotă de piață combinată de aproximativ 12% din punct de vedere al activelor.
First Bank, care a fost cumpărată de italienii de la Intesa Sanpaolo, se poziționa, la finalul lui 2023, pe locul 15 în clasamentul bancar din punct de vedere al activelor. Împreună, Intesa Sanpaolo Bank România și First Bank totalizează active de aproximativ 3,2 miliarde de euro (aproximativ 15,9 miliarde de lei), deservesc aproximativ 143.000 de clienți și au peste 1.500 de angajați.
Instituția care a renunțat la România în favoarea altei piețe
Raiffeisen Digital Bank AG, una dintre noile bănci digitale apărute în țară, își va înceta operațiunile și își va închide activitatea bancară curentă în România începând cu 11.03.2025. Banca motivează plecarea din piața românească pentru a se focusa pe activitatea din Polonia.
Raiffeisen Digital Bank este o instituție de credit cu sediul în Austria care și-a început operațiunile în România în urmă cu un an și jumătate, în mod complet independent, ca subsidiară a Raiffeisen Bank International (RBI). Totuși, se pare că șefii băncii s-au răzgândit și tocmai au anunțat că își vor închide activitatea din România la finalul primului trimestru din 2025.
Ce bănci noi intră în România în 2025?
Cu toate că Raiffeisen Digital Bank lasă piața românească pentru cea poloneză, cel mai important jucător din bankingul condus de la Varșovia a ales România pentru profiturile mari pe care le fac băncile la noi. PKO Bank Polski, cea mai mare bancă din Polonia din punct de vedere al activelor, și-a deschis sucursală în România la începutul acestui an.
Banca a anunțat încă de acum doi ani, într-un interviu pentru wall-street.ro, că nu urmărește să deservească zona de retail din țară, dar urmează să lucreze cu companiile poloneze.
„Sectorul bancar românesc este deținut în proporție de aproape 70% de grupuri bancare europene cu capital străin. Profitabilitatea de pe piața bancară românească este, de asemenea, ridicată, după cum o demonstrează ROE. România se află de mulți ani în topul țărilor din Uniunea Europeană din acest punct de vedere”, au declarat reprezentanții PKO Bank Polski.
În 2025 devine operațională o nouă bancă a statului: Ce rol va avea?
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a apărut în noiembrie 2023, aflată în subordinea Ministerului de Finanțe, fiind o instituție controlată de stat care are ca scop gestionarea fondurilor europene și finanțarea sectoarelor care nu sunt încă acoperite de băncile comerciale. Conform surselor wall-street.ro, aceasta va deveni operațională la sfârșitul lunii martie 2025, instituția începând deja să recruteze personal.
Ar putea această nouă bancă a statului să intre în concurență cu băncile tradiționale din România? Fostul șef al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat anul trecut că noua instituție a statului va lucra ca un partener al acestora pentru a reuși să acopere volumul finanțărilor publice, cum sunt cele din infrastructură.
„Avem o componentă de finanțare însemnată pentru proiectele de infrastructură, dorim să putem susține volumul de investiții publice”, a declarat Marcel Boloș, fostul ministrul al Finanțelor, la conferința Future Banking Summit 2024.
Ce va face concret Banca de Investiții și Dezvoltare:
- va facilita accesul la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii;
- va asigura accesul la finanţare pentru proiecte de infrastructură viabile şi atragerea capitalului privat în investiţii;
- va sprijini procesul de accesare şi utilizare a fondurilor europene şi a efectului de multiplicare asociat;
- va furniza asistenţă tehnică.
Vor dispărea și alte bănci? Ce se va întâmpla cu piața bancară anii viitori
Fuziunile și achizițiile din zona financiar-bancară par să ia amploare la nivelul întregii Europe. Jucători mari din zona bancară se pregătesc de achiziția a noi bănci, iar acest lucru ar putea să fie o „modă” care să ia amploare și în România. Andrei Vasile, specialist în zona fintech, spune că achizițiile din acest sector vor continua, dar vor fi amortizate de apariția de noi fintech-uri.
„Sunt convins că, în acest an, vom vedea cel puțin 5-6 soluții de plată care se vor lansa pe piață. Piața de banking se restrânge de la an la an, iar, în perioada următoare, se va restrânge și mai mult: vor avea loc câteva noi fuziuni. Apetitul băncilor comerciale mari pentru dezvoltarea tehnologiilor și instrumentelor noi a început să scadă. A fost o perioadă de entuziasm, însă fintech-urile au o viteză de adaptare atât de mare încât birocrația specifică băncilor le împiedică să țină pasul. Cred cu tărie că fiecare bancă mare din top 5 va avea un satelit de tip neobank sau fintech care să deservească populația de persoane fizice din România”, spune Andrei Vasile.
