Economiștii ING Bank România consideră că măsurile de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan vor provoca ”durere semnificativă pe termen scurt” și o stagnare a economiei în acest an, însă România ar putea ieși din această perioadă de ajustare cu o bază macroeconomică solidă: deficitele vor scădea, inflația va fi din nou sub control, iar Produsul Intern Brut (PIB) își va putea relua creșterea, împins de la spate de proiectele finanțate de UE. Există însă și asterisc de la finalul acestui vis frumos: măsurile anunțate mai trebuie și puse în practică, iar asta fără ca actuala coaliție de guvernare să facă implozie din cauza conflictelor interne.
”Deși cifrele privind deficitul vor părea în continuare mari (n.red. după implementarea măsurilor de austeritate), traiectoria este ceea ce contează cel mai mult și credem că, în situația actuală, guvernul pare să fi plantat sămânța pentru o traiectorie durabilă de reducere a deficitului pe termen mediu”, spune Valentin Tătaru, economist șef al ING.
Am redus previziunile de creștere economică pentru 2025 de la valoarea anterioară de 0,8% la 0,3% în prezent.
Valentin Tătaru, economist șef ING Bank România
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a lansat un program îndrăzneț de revizuire fiscală pentru a remedia deficitul record prin creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor. Analiștii consideră că impactul negative cel mai vizibil pe termen scurt vor fi scumpirile, inflația urmând să crească semnificativ, însă programul ar putea restabili stabilitatea economică, încrederea investitorilor și ar putea debloca fondurile UE extrem de necesare.
ING a redus estimarea de creștere economică a României. Durere pe termen scurt pentru câștiguri pe termen mediu
Presiunea fiscală vine într-un moment în care economia României pierdea deja din viteză. Creșterea reală a PIB în 2025 este aproape de stagnare, după un avans modest de 0,8% în 2024. Noile măsuri sunt de natură să reducă cererea și consumul pe tot parcursul anului.
”Consumul privat pare să fie pe ducă, pe măsură ce impozitele mai mari (în special TVA) reduc veniturile disponibile și pe măsură ce angajații din sectorul public se confruntă cu înghețarea salariilor și cu reducerea primelor și indemnizațiilor. Investițiile finanțate din bugetele naționale și locale ar putea, de asemenea, să fie afectate. În consecință, am redus previziunile de creștere pentru 2025 de la valoarea anterioară de 0,8% la 0,3% în present”, spune Valentin Tătaru.
Sursa: ING
Analiștii ING preconizează o ușoară redresare a creșterii economice în 2026, dar revenirea va fi limitată. Creșterea PIB estimată de aceștia anul viitor este de 1,7%.
Cu alte cuvinte, economia ar putea flirta cu stagnarea în 2025, existând riscul unei recesiuni ușoare dacă apar șocuri suplimentare.
Valentin Tătaru, economist șef ING Bank România
Inflația va exploda la 8% până în toamnă, după care va urma o scădere constantă
Analiștii băncii consideră că inflația va atinge un vârf în iulie și august, după care va urma o traiectorie descendentă.
România s-a bucurat de o perioadă de dezinflație în perioada 2023-2024, dar noile măsuri fiscale au modificat perspectivele prețurilor pe termen scurt.
În luna iulie a acestui an, eliminarea plafonării prețurilor la electricitate a început să majoreze facturile la utilități.
În august, va intra în vigoare majorarea TVA, alături de creșterea accizelor la carburanți, alcool și tutun.
”Aceste modificări fiscale reprezintă, în esență, o creștere punctuală a nivelului prețurilor, dar vor fi înregistrate ca o explozie de inflație anuală mai mare timp de câteva luni. Practic, asistăm la formarea unei „cocoașe a inflației” în următoarele 6-9 luni, cu o inflație de peste 8% între septembrie și octombrie și ușor sub acest nivel în decembrie”, spun analiștii ING.
Totuși, aceștia subliniază că nivelul ridicat al inflației ar trebui să fie trecător, până la finalul anului 2025 și în 2026 traiectoria urmând să fie descendentă.
Finanțele publice: De la roșu la rezonabil
Obiectivul principal al pachetului fiscal este de a reduce deficitul scăpat de sub control și care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024.
”Fără un pachet de măsuri, deficitul în 2025 ar fi rămas probabil aproape de 9%, perpetuând o traiectorie nesustenabilă. Cele mai multe estimări ale impactului pachetului fiscal sugerează că deficitul ar putea fi redus la aproximativ 7,5-7,8% din PIB în 2025 și îmbunătățit în continuare la aproximativ 6,0-6,2% din PIB în 2026. După luarea în considerare a efectelor secundare ale măsurilor fiscale (cum ar fi venituri fiscale ușor mai mici din cauza creșterii mai lente), ne menținem estimările anterioare privind un deficit de 7,5% în 2025 și de 6,4% în 2026”, afirmă analiștii băncii.
Datoria publică va continua să crească, dar ne vom împrumuta la dobânzi mai mici
Chiar și cu deficite mai mici, datoria publică a României va continua să crească pe termen scurt, deși într-un ritm mai lent. Datoria publică brută a ajuns la aproximativ 55% din PIB în 2024. Conform noii traiectorii de consolidare, se preconizează acum că datoria va atinge un nivel maxim de 60-63% din PIB până în 2026, în loc să crească spre 70%.
Este important de remarcat faptul că apetitul investitorilor pentru titlurile de stat românești s-a consolidat ca urmare a informațiilor privind pachetul fiscal. Dobânzile, care au fost ridicate din cauza temerilor legate de derapajele fiscale, au scăzut pe măsură ce piețele iau în considerare nevoi reduse de împrumut în viitor și un risc mai scăzut de retrogradare.
Creditele pentru populație nu se vor ieftini prea curând. BNR va menține dobânda cheie
BNR se confruntă cu un context complex: inflația crește pe termen scurt ca urmare a majorării taxelor, în timp ce creșterea economică stagnează.
Banca centrală condusă de guvernatorul Mugur Isărescu va avea o misiune dificilă, aceea de a preveni un scenariu în care creșterea temporară a inflației se menține pe termen lung. Iar această problemă trebuie rezolvată fără a sufoca o economie deja slăbită.
”În acest context, BNR a semnalat un model de menținere a ratelor dobânzilor. Aceasta a menținut dobânda cheie de politică monetară la 6,50 % la ședința din iulie 2025 și se așteaptă să mențină această rată pe tot parcursul anului. În esență, credem că banca centrală va „trece cu vederea” creșterea punctuală a inflației cauzată de majorarea TVA și a accizelor, tratând-o ca pe un șoc la care politica monetară nu trebuie să reacționeze prin majorarea ratelor. În același timp, banca dorește să evite orice relaxare prematură, care ar putea devaloriza așteptările”, spun economiștii ING.
Aceștia adaugă faptul că precauția va fi cuvântul de ordine în cazul BNR, și ca urmare nu vor exista reduceri ale dobânzii cheie până în primul trimestru de anul viitor. Începând cu al doilea trimestru al anului 2026, dacă dezinflația este pe drumul cel bun, ING estimează reduceri ale dobânzilor 100 de puncte de bază până la sfârșitul anului (un punct procentual), ceea ce ar duce rata cheie la 5,50 %.
Riscul ca anumite măsuri fiscale să fie ”înmuiate” la presiunea sindicatelor
Elaborarea planului de măsuri fiscale este doar primul pas pentru redresarea economică a țării. Punerea în practică a acestuia va reprezenta însă o provocare majoră.
Așa cum era de așteptat populația și mai ales sindicatele din companiile și instituțiile de stat au reacționat negativ. Companiile și pensionarii și-au făcut de asemenea auzite nemulțumirile.
Un risc-cheie este diluarea politicilor anunțate - pe măsură ce legile fiscale au trecut prin Parlament, au existat deja presiuni pentru a se acorda scutiri sau pentru a se amâna anumite măsuri.
”Deși coaliția de guvernare deține o majoritate puternică, tensiunile interne ar putea apărea. Opoziția a încercat deja să organizeze un vot de neîncredere și probabil că va continua să profite de nemulțumirea publică. În plus, va fi testată capacitatea administrativă de a pune în aplicare modificările fiscale și controlul cheltuielilor”, concluzionează analiștii ING.
